Oraşul Simeria este situat în partea de N a Depresiunii Hunedoara, la 200 m altitudine, pe stânga văii Mureşului. Culoarul Mureşului cuprinde trei subdiviziuni, oraşul Simeria făcând parte din Depresiunea Simeria - Deva, un culoar de vale mult lărgit, cu lunci şi terase bine dezvoltate. Terenul se află situat în partea de NV a oraşului, pe drumul ce duce spre satul Săuleşti, fiind situat la extremitatea estică... a sitului arheologic Simeria - În Coastă, aflat în proprietatea Marmosim S.A. Simeria. Suprafaţa afectată de proiect este de 20.000 m2. În partea de V a localităţii, în hotarul spre Săuleşti, în locul numit „În Coastă", „Coasta" sau „La Vie", pe o terasă înaltă de aproximativ 20 m, s-a descoperit o aşezare şi o necropolă de inhumaţie aparţinând Hallstattului timpuriu. Cercetările ulterioare au dus la descoperirea unui nivel de locuire aparţinând bronzului târziu şi un altul hallstattian timpuriu. Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice neolitice, precum şi aparţinând culturii Coţofeni. Materialele ceramice preistorice sunt suprapuse de un nivel datat între sec. XI-XII p.Chr. La SV de localitate, cu ocazia construirii căii ferate Simeria Hunedoara, în 1883, s-a găsit o urnă bitronconică evaluată ca aparţinând perioadei de început a epocii fierului. Pe proprietatea lui I. Fozo şi Al. Foldvary, în 1901, s-au descoperit trei morminte de inhumaţie. Inventarul şi maniera de înhumare prezintă afinităţi cu lumea scitică. În dreptul „Dealului Holumb", în zona întreprinderii Marmura Simeria, pe o lungime de mai bine de 1 km, se pot urmări resturile unui drum roman. Din anul 2007, în imediata vecinătate, s-au demarat cercetările arheologice sistematice în situl arheologic Simeria, punctul „În Coastă", fiind descoperite, până în momentul de faţă, complexe datând din epoca bronzului şi epoca post-romană. În data de 10.03.2009, Primăria oraşului Simeria solicită MCDR Deva finalizarea cercetării arheologice preventive, pentru terenul afectat de realizarea obiectivului „Amenajare Cimitir", cercetare începută în anul 2006 şi nefinalizată din cauza lipsei de fonduri. Proiectul de săpătură arheologică preventivă a urmărit acoperirea întregii suprafeţe cu unităţi de săpătură în vederea eliberării terenului de sarcină arheologică, suprafaţa cercetată însumând cca 550 m2. Încă din timpul campaniilor din 2006 şi 2007 în partea nordică a terenului au fost surprinse complexe aparţinând evului mediu timpuriu. De asemenea, s-a observat o concentrare a vestigiilor arheologice în această zonă. Având în vedere suprafaţa destul de mare a terenului pe care urma să se efectueze investiţia, au fost trasate în total de 28 de secţiuni având dimensiunile de 10 x 2 m şi 8 x 2 m, şi 8 casete de dimensiuni variabile în funcţie de vestigiile arheologice descoperite. Secţiunile cu dimensiunile de 10 x 2 m sunt următoarele şi au fost notate astfel: S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7, S8, S11, S12, S13, S14, S15, S16, S17, S18, S19, S20, S21, S22, S23, S24, S26, S27, S28, iar cele cu dimensiuni de 8 x 2 m: S9, S10 şi S25. Casetele practicate sunt aferente secţiunilor S8, S14, S23, S27, în care au fost descoperite complexe arheologice. Cpl1/S23 a apărut pe profilul nord-estic, pentru delimitarea lui fiind necesară deschiderea unei casete. A fost surprins la -0,40 m. Cea mai mare parte a fost distrusă la săparea mecanizată a secţiunii. Se păstrează colţul estic al unei locuinţe patrulatere cu latura de 4 m, adâncită până la -0,80 m. Materialul ceramic, în cantitate redusă, concentrat în centru se datează la începutul primei epoci a fierului. În S27 (orientată E-V) a apărut pe profilul sudic un complex, notat Cpl1. Pentru delimitarea acestuia s-a deschis o casetă. Complexul, de formă circulară care s-a conturat la -0,80 m. La conturare, complexul a avut diametrul de cca. 1,15 m. La golire s-a constatat că e vorba de o groapă în formă de clopot care se adânceşte cu 0,40 m. Materialul arheologic recoltat din acest complex consta dintr-o cantitate mare de chirpic, dispus pe pereţi şi în interiorul gropii precum şi material ceramic de la vase sparte pe loc. De pe fundul complexului au fost recuperate două vase întregi, amplasate lângă perete. Materialul ceramic se încadrează la începutul primei epoci a fierului. Particularităţile complexului indică o funcţionalitate rituală a acestuia. Cpl2/S27 a apărut tot pe profilul sudic al secţiunii şi s-a conturat la -0,30 m. Şi pentru delimitarea acestui complex a fost necesară deschiderea unei casete. Complexul are dimensiunile păstrate (o parte a lui a fost distrusă de implantarea unei conducte de canalizare) de 2 x 1,80 m şi se prezintă sub forma unei gropi cu adâncimea maximă de 0,50 m. Materialul arheologic recuperat din acest complex consta dintr-o cantitate mare de ceramică fragmentară fină şi grosieră şi două ace de cusut de bronz (unul fragmentar) încadrabil la începutul Hallstattului. Funcţionalitatea cea mai probabilă a acestui complex este de groapă menajeră. În S8 (deschisă în 2006) orientată ENE-SSV, după îndepărtarea stratului vegetal, la o adâncime de -0,30 - 0,40 m în capătul estic al secţiunii au apărut primele fragmente ceramice (căldare de lut şi ceramică ornamentată cu unghia sub buză) precum şi oase de animale. Datorită faptului că în plan s-a conturat pe o porţiune foarte mică o amenajare, s-a hotărât deschiderea între metri 1-3, cu un martor de 0,50 m, a unei casete, C1/2006, având dimensiunile de 2 x 3 m. În anul 2009 s-a deschis la E de S8 o suprafaţă, notată S8a/2009, cu dimensiunile de 4,60 x 3,10 m, păstrându-se un martor de 0,50 m între cele două unităţi. Aici, la aproximativ 0,50 m de martor, spre mijloc a fost surprins un cuptor pietrar. De asemenea la desfiinţarea martorului a apărut o mare cantitate de ceramică întregibilă ce constă în: căldări de lut, vase tip borcan cu ornamentări diferite (linii în val, ciupituri cu unghia sub buza vasului, linii paralele incizate precum şi cu semne de olar pe fundul vaselor). Totodată în timpul cercetării au apărut o serie de piese metalice: rame metalice de la teaca cuţitului, cataramă de fier, lame de cuţit. Materialele arheologice cât şi informaţiile de natură planimetrică ne indică faptul că avem de-a face cu o locuinţă specifică pentru sec. XI-XII. Pentru secţiunea S14/2006, S14a/2007 şi C1/2007, condiţiile de investigare au fost asemănătoare. Aici, în încercarea de a stabili limitele complexului surprins în 2006 şi notat Cpl1, s-a hotărât prelungirea C1/2007, în partea sudică cu o casetă de 2 x 1,40 m, pe care am notat-o C1/2009 şi în partea vestică cu o altă casetă C2/2009, cu dimensiunile de 2,20 x 2 m. În aceste condiţii s-au putut surprinde limitele complexului, care s-a dovedit la desfiinţarea martorului a fi tot o locuinţă cu cuptor-pietrar, aparţinând evului mediu timpuriu, sec. XI-XII. Materialul arheologic ceramic recoltat, deşi într-o cantitate mai mică, are similitudini cu cel din Cpl1/S8, şi se plasează pe acelaşi palier cronologic. Cercetările preventive de la Simeria - Cimitir au reuşit delimitarea în zona de SV a sitului Simeria - În Coastă.