Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cantacuzino | Gheorghe I. | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Sondaje de salvare în jurul bisericii mânăstirii Snagov, între zidurile acesteia şi drenul betonat executat în 1995, cu ocazia amenajării trotuarului. S-a urmărit obţinerea unor date privind fundaţiile vechii biserici a mânăstirii din sec. XIV, precum şi asupra altor vestigii, din epoci anterioare, existente în zonă, ompletând informaţiile cunoscute în urma săpăturilor efectuate în 1933 de D.V. Rosetti. Au f...ost descoperite urme din etapa târzie a epocii bronzului, precum şi fragmente ceramice getice în cea mai mare parte într-o groapă menajeră. Ele se adaugă numeroaselor materiale provenite din vechile săpături, ilustrând caracterul locuirii din aceste perioade. Sondajele au permis cunoaşterea unor amănunte privind planul fundaţiilor primei biserici şi tehnica de construcţii a acestora. Fundaţiile din piatră şi mortar, amenajate în şanţul săpat până în pământul viu, au grosimea de 1,50 - 1,20 m iar adâncimea de 0,85 - 0,90 m în partea de est şi 1,05 m în cea de V. Biserica actuală a fost ridicată în interiorul vechii biserici, cu o decalare spre vest. Fundaţiile ei laterale sunt în mare parte alipite celor vechi, a căror latură vestică o intersectează; în dreptul absidelor, între fundaţiile celor două edificii există un spaţiu de 1,46 m la E şi 0,50 - 0,70 m la S şi N. Vechea biserică avea trei abside. Trebuie remarcate proporţiile deosebite ale edificiului, care atingea la exterior lungimea de 26 m şi lăţimea de circa 12,80 m, iar în dreptul absidelor laterale, de 16,80 m; absida altarului era la exterior lată de 10 m. Compartimentarea interioară nu ne este cunoscută. Se poate presupune că fundaţia zidului despărţitor între naosul şi pronaosul vechii biserici se va fi aflat dedesubtul zidului dintre naosul şi pronaosul bisericii actuale, la circa 5 m de zidul vestic al vechiului lăcaş. Lăţimea foarte mare a edificiului permite ipoteza că pentru susţinerea sistemului de boltire vor fi existat în interior stâlpi, ale căror fundaţii se puteau afla în afara suprafeţelor cercetate în 1933 sau dedesubtul unor zidării ale actualei biserici. Se poate aşadar presupune că prima biserică a mânăstirii Snagov - atestată documentar în timpul lui Mircea cel Bătrân şi a cărei datare coboară, după materialele numismatice descoperite în 1933, în a doua jumătate a sec. XV - avea un plan care a servit de model, într-o anumită măsură, bisericii ridicate în prima parte a sec. XVI. În urma recentelor sondaje pot fi introduse în circuitul ştiinţific unele date mai precise privind un monument de primă importanţă în istoria arhitecturii româneşti.