Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Corbu | Emilia | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Kavruk | Galina | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Kavruk | Valerii | responsabil | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
A. Aşezarea tip Coslogeni; Au fost precizate dimensiunile şi planigrafia aşezării. Suprafaţa aşezării este de aproximativ 150.000 m² (SE-NV = 500 m, SV-NE = 250-350 m). La suprafaţa terenului au fost identificate paisprezece (nu zece cum am afirmat anterior) cenuşare - "zolniki" aparţinând aşezării de tip Coslogeni. Se observă tendinţa de grupare a acestora în "cuiburi" de trei-patru, deşi unele din ele par a... fi izolate faţă de celelalte. Toate cenuşarele apar sub forma unor pete circulare. Diametrul maxim a douăsprezece din ele variază între 8 şi 12 m. Două cenuşare aflate în partea central-estică şi estică a aşezării, sunt de dimensiuni mai mari, diametrul lor fiind de 20 şi respectiv 25 m. Jumătatea de NV a aşezării culturii Coslogeni este suprapusă de o aşezare medieval timpurie de tip Dridu. De remarcat că uneori, aidoma materialelor din epoca bronzului târziu, ceramica de tip Dridu este concentrată în perimetrul cenuşarelor. La periferia de SE a aşezării, unde aceasta este afectată de traseul autostrăzii în construcţie, au fost continuate săpăturile. Între secţiunile săpate în anul 1994, s-au tras două secţiuni de 300 m² şi respectiv 212 m². Stratul de cultură este relativ sărac. În el s-au găsit: 1 ac de bronz, 1 fragment de percutor, 1171 frg. de vase ceramice de tip Coslogeni, 300 frg. de oase de animale, 195 frg. de chirpici, 161 frg. de zgură de bronz. Au fost cercetate 13 gropi Coslogeni. Toate în formă de clopot, cu dimensiuni ce variază: D fund 1,3 - 2 m, D gurii 1 - 1,34 m, adâncimea de la suprafaţă: 1,2 - 1,8 m. Umplutura gropilor conţine o cantitate variată de cenuşă amestecată cu pământ. În ceea ce priveşte cantitatea materialului arheologic descoperit, cu excepţia unei singure gropi (nr.22), toate au fost relativ sărace (în cele 12 gropi s-au găsit: 74 frg. de vase ceramice, 9 frg. de chirpic, 60 frg. de oase animale, 10 frg. de zgură de bronz). Mult mai bogată a fost groapa nr. 22. Din ea provin: 1 ac de bronz, 2 vase întregibile de provizii, 225 frg. de vase ceramice, 1 frg. de grătar, 11 frg. de oase de animale, 10 frg. de chirpic. B. "Feteasca" Aşezarea medieval timpurie Cercetările de suprafaţă şi săpăturile arheologice sistematice au delimitat o aşezare medieval-timpurie, datată în sec. IX - X. Au fost cercetate trei bordeie şi o locuinţă de suprafaţă. Bordeiul nr.1, orientat N-S are plan patrulater regulat cu colţurile rotunjite şi dimensiuni 3,50 x 3,30 x 2,20 x 2,30 m, cu o adâncime de la nivelul antic de 0,65 cm. În colţul de NE, cotlonit în perete, se afla un cuptor cu canal de ventilaţie. De formă ovală, avea dimensiunile de 0,70 x 0,60 cm şi o înălţime de 0,50 cm. Intrarea se afla în colţul de SV. Ceramica cenuşie din pastă fină, bine frământată, cu mică şi uneori cu fragmente de calcar, bine arsă, atât oxidant cât şi reducător, cu obţinerea de diferite nuanţe de la roşu-cărămiziu la cenuşiu, prezintă un total de 27,39 % faţă de 71,40 % cât reprezintă ceramica nisipoasă. Locuinţa de suprafaţă, se află la 6 m de bordeiul nr.1, dar nu a funcţionat în acelaşi timp cu aceasta. Orientată NV-SE, are un plan patrulater regulat cu dimensiuni de 2,50 x 3,25 m, fiind adâncită de la nivelul antic cu 0,25 - 0,30 cm. Prezintă o amenajare interioară, o vatră cu diametru de 0,70 cm şi adâncită de la nivelul podelei cu 0,15 cm. Raportul ceramică cenuşie - ceramică nisipoasă este de 32,16 % la 65,13 %. Bordeiul nr.2, orientat NV-SE, are dimensiuni de 4,20 x 2,30 m. Prezintă trei reamenajări, adâncimea fiind modificată cu fiecare reamenajare. Succesiv a avut trei instalaţii de încălzire. Prima a fost o vatră ovală simplă situată central. A doua a fost un cuptor cotlonit în peretele de NE. Avea dimensiuni de 1,50 x 1,50 m şi se continua în interiorul locuinţei cu o vatră. A treia era tot un cuptor cu vatră în faţă, cotlonit pe latura de N-NV. Avea aceleaşi dimensiuni cu primul. Raportul dintre ceramica cenuşie şi ceramica nisipoasă este de 24,7 % faţă de 73,91 %. Cantitatea mare de fier şi zgură prezentă aici, indică, probabil un atelier. Bordeiul nr.3 are plan neregulat cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 4 x 2,70 x 3 x 4 m. Adâncimea de la nivelul antic era de 0,90 m. În colţul de NV, avea un cuptor într-un bloc de pământ cruţat. Raportul dintre cele două categorii mari de ceramică este de 37,25 % (cenuşie) faţă de 56,73 % nisipoasă. Aici este prezentă şi o cantitate mai mare de ceramică alburie-caolinoasă în proporţie de 6 %. Acest lucru, corelat cu faptul că acest bordei este suprapus de B2 în regiunea vetrei nr.2, ne indică faptul că acest complex este cel mai timpuriu dintre toate celelalte locuinţe prezentate. În concluzie, aşezarea de la Feteasca se încadrează în faciesul medieval-timpuriu cu analogii numeroase în Câmpia Munteniei, Moldova şi Dobrogea.