Instituții și
Persoane implicate:
Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
Neagu |
Marian |
participant |
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Parnic |
Valentin Aurel |
participant |
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Ignat |
Theodor Aurelian |
participant |
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Andreescu |
Radian-Romus |
responsabil |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bălăşescu |
Adrian |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Florea |
Mihai |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Haită |
Constantin |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Lazăr |
Alexandru Cătălin |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Opriş |
Vasile |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Radu |
Valentin |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Vasile |
Sandu Gabriel |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Voicu |
Mădălina |
participant |
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Danu |
Mihaela |
participant |
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Golea |
Mihaela |
participant |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Nicolae |
Cătălin |
participant |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Şendrea |
Laura |
participant |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Pentru reconstituirea palierului de vegetaţie specific perioadei eneolitice, dar şi pentru înţelegerea evoluţiei naturale a râului Mostiştea, s-a decis realizarea unor carotaje sedimentologice şi palinologice.
Pentru aceasta au fost alese o serie de puncte aflate în amonte de situl Sultana, în zone mai puţin afectate de amenajările funciare de la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. Astfel, unul dintre puncte a fost stabilit în apropierea localităţii Pupăza, celălalt lângă Frăsinet. Au fost realizate 4 carotaje, de 10 m adâncime. Coloanele de sediment recoltate vor fi analizate anul acesta.
Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate.
Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptoare GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi tamisat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datării absolute (14C), paleoparazitologie şi studiul materialului genetic uman fosil (A.D.N.).
Carotele sedimentologice şi palinologice au fost executate cu o carotieră manuală şi una mecanică.
Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Probele micromorfologice, palinologice,carpologice şi osteologice umane vor fi analizate în laborator de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, dar şi de alţi specialişti din colectivul şantierului.
În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din aşezarea de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, în aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi pe terasă, în cadrul necropolei preistorice. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Cercetările de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Scopul cercetării în campania 2012 a fost reprezentat de continuarea săpăturilor arheologice şi a cercetărilor interdisciplinare din cadrul sectorului terasă, în care se află necropola aşezării de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Tot în cadrul aceluiaşi sector, au fost deschise şi cercetările din aşezarea Boian din punctul Gheţărie, semnalată anterior în literatura de specialitate, dar necercetată sistematic. De asemenea, în campania 2012 au fost efectuate o serie de carotaje palinologie şi sedimentologice în zona lacului Mostiştea, în vederea reconstituirii palierului de vegetaţie preistoric.
Bibliografie: