Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Gogâltan | Florin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Marta | Doru | Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea |
În anul 1995 au debutat cercetările sistematice ale endocarstului de pe cursul superior al Crişului Repede. Descoperirile arheologice dintr-o serie de peşteri, ca cea a Ungurului, Mişidului (Napiştileu), Izbândiş, Igriţa etc, sunt bine cunoscute din literatura de specialitate. Din nefericire, nu a existat o preocupare specială din partea arheologilor, de investigare sistematică a acestor obiective. Majo...ritatea descoperirilor au fost făcute de localnici sau speologi, pierzându-se astfel, o serie de date de natură stratigrafică. Ca prim pas, am considerat necesară verificarea tuturor obiectivelor, pentru a putea întreprinde în viitor, acolo unde există condiţii, o cercetare arheologică de detaliu. Din cele peste 50 de peşteri vizitate, condiţii propice unei locuiri le oferă Peştera Ungurului şi Peştera Mişidului. Din păcate, ele au fost în mare măsură distruse de către nespecialişti. În sondajul din Peştera Ungurului am idetificat mai multe nivele de cultură şi o vatră aparţinând culturii Herpély. Peştera Mişidului (Napiştileu), datorită mizeriei lăsată de turişti, ca şi a braconajelor "arheologice", este foarte greu de cercetat. În micul nostru sondaj, fără importanţă stratigrafică de altfel, au apărut în poziţie secundară, fragmente ceramice datate în bronzul timpuriu. Peştera Izbândiş a fost cercetată "arheologic" de către I.Emödi, ea fiind epuizată pentru specialişti. Fragmente ceramice aparţinând bronzului târziu, au apărut pe panta de sub această peşteră. Sondajele din Peştera Joasă, Abriul de lângă Peştera Mişidului, Peştera Moanei nu au oferit date de natură arheologică. În campania următoare, ne propunem investigarea sectorului următor al Crişului Repede şi anume, Şuncuiuş-Vadul Crişului. Sarcina noastră este relativ uşoară, deoarece toate peşterile au fost cercetate, existând şi un plan detaliat al fiecăreia.