Cercetările sunt desfăşurate la acest obiectiv începând din 1997. A fost secţionat şanţul şi valul de apărare (cu şanţul înspre V spre Barbaricum) care intersectează valea Crasnei la SE de localitatea Supuru de Sus. Traseul şanţului a fost urmărit pe o distanţă de cca. 3 km din locul “Bondaua” prin locul “La Şanţ” până pe “dealul Şoricelului”. În acest punct şanţul de apărare îşi schimbă direcţia spre E într-un... unghi de cca. 120 de grade, punct în care se face conexiunea cu un sistem de şanţuri de apărare cu profil în formă de “V”, care au constituit o fortificaţie unghiulară. Fortificaţia de pământ are dimensiunile maxime de cca. 220 x 120 m şi este amenajată pe platoul “dealul Şoricelului” şi pe panta de E a dealului care coboară spre pârâul Şoricelului. Latura lungă de SSV a fortificaţiei (şanţul şi valul), continuă până la albia pârâului Şoricelului şi urcă apoi panta vestică a pârâului de pe malul opus şi ajunge pe platoul dealului Soldubiţa. Cercetările anului 2005 au identificat şi pe platoul acestui deal Soldubiţa, vecin fortificaţiei unghiulare de pe dealul Şoricelului, un sistem defensiv asemănător compus din urmele mai multor şanţuri de apărare asemănătoare cu cele ce au fost surprinse în anii precedenţi pe dealul Şoricelului. Obiectivele cercetării din anul 2006: Zona de lucru nr.1. Verificarea legăturii sistemului de şanţuri, a prelungirii laturii sud vestice ale fortificaţiei de pe dealul Şoarecului cu sistemul defensiv identificat pe platoul şi pe pantele nordice ale dealului Soldubiţa. Lucrările s-au desfăşurat atât pe panta nordică a dealului Soldubiţa cât şi pe panta sudică a dealului Şoricelului. A fost taluzat malul pârâului Soldubiţa şi s-a constatat, că prin meandrele sale realizate de-a lungul timpului şi revărsările dese, acestea au distrus zonă. În continuare au fost trasate mai multe secţiuni pe ambele maluri ale pârâului. Pe malul nordic în secţiunile S 91- 94, 132-137 au fost surprinse mai multe şanţuri în formă de “V”. Prin dispunerea pe teren a acestor şanţuri ele ar putea să se constituie şi să formeze un sistem de intrare “a la chicane”. Amplasarea unei intrări în această zonă este favorizată de configuraţia terenului, care formează o zonă relativ plată, neinundabilă. Încă nu s-a reuşit să se identifice cu claritate unde este locul de intrare de pe această latură de NNE a fortificaţiei. Pe malul sudic, în secţiunile S 89-90 a fost surprinsă continuarea şanţului spre sistemul defensiv identificat pe platoul dealului vecin Soldubiţa. Zona de lucru nr.2. Verificarea legăturii sistemului de şanţuri de pe dealul Şoarecului cu sistemul defensiv identificat în anii precedenţi pe platoul dealului vecin Soldubiţa. Lucrările s-au desfăşurat pe panta nordică a dealului Soldubiţa. Au fost trasate secţiunile S 99-102, 140-145 pentru verificarea traseului şanţului care urcă rectiliniu panta dealului Soldubiţa venind dinspre dealul Şoarecului. Deşi compoziţia pământului nu permite observaţii foarte clare, în mai multe secţiuni a fost surprins traseul unui şanţ cu profil în formă de “V” care ar putea să facă legătura între latura sud vestică a sistemului de şanţuri de pe dealul Şoricelului cu cel identificat acum pe dealul Soldubiţa. Zona de lucru nr. 3. Verificarea unei zone din mijlocul platoului dealului Soldubiţa unde a fost probabil amenajată o intrare în fortificaţia presupusă a fi identificată aci. Au fost executate mai multe secţiuni şi deschise suprafeţe de cercetare. În prima etapă au fost verificate laturile complexului C3/S29 (şanţ secţionat în 2005) deschizând în continuare mai multe casete şi secţiuni (S 96-98, 103, 138,139, 146-148). Au fost surprinse mai multe gropi de stâlpi şi gropi rectangulare alungite, care ar putea să formeze un sistem de intrare. Sunt de fapt urmele unor gropi rectangulare de mari dimensiuni în care au fost implantaţi probabil stâlpi de lemn care susţineau structura unei intrări (poarta spre barbaricum a acestei posibile fortificaţii). Cercetările din acest punct trebuie să continue până la lămurirea completă a modului de realizare a acestei intrări. Zona de lucru nr. 4. Verificarea legăturii sistemului de fortificaţie cu şanţurile care au orientarea dispusă transversal spre valea Crasnei. Pe panta de N a platoului dealului Soldubiţa au fost executate secţiuni orientate E-V pentru studierea profilelor şanţurilor care coboară înspre valea Crasnei pe direcţia nordică. În anul 2005 pe această pantă au fost identificate urmele a două şanţuri paralele care coboară panta dealului Soldubiţa spre valea Crasnei. Cele două şanţuri au adâncimile şi lăţimile diferite dar au traseele paralele. A fost verificată zona aproape de baza pantei, pentru a se stabili dacă aceste şanţuri continuă spre valea Crasnei, sau îşi modifică traseul închizând în fapt o altă fortificaţie rectangulară pe platoul dealului Soldubiţa, cele două şanţuri putând sa reprezinte de fapt latura de E a acestei posibile fortificaţii. Secţiunile realizate aici în acest scop nu au ajuns deocamdată să surprindă locul unde aceste şanţuri cotesc înspre altă direcţie. Se pare ca acel loc se află cu câţiva metri mai spre panta terenului decât locul unde am trasat şi realizat noi ultima secţiune a anului 2006 de pe acest platou al dealului Soldubiţa. Cercetările arheologice trebuie să continue în acest punct pentru a surprinde latura de N a acestei presupuse fortificaţii rectangulare de aici. Dimensiunile şi forma şanţurilor, precum şi sistemul defensiv format din şanţuri si valuri de pământ, are analogii în sistemele de fortificaţii de pământ romane. O asemenea încadrare cronologică indică şi cele câteva fragmente ceramice “barbare” din epoca romană descoperite în umplutura şanţurilor cu profile în formă de “V”. Cercetările arheologice viitoare vor elucida, dacă sistemul de şanţuri surprinse formează o fortificaţie care barează numai calea de circulaţie de pe valea Crasnei spre provincia Dacia, sau face parte dintr-un sistem mai complex de limes roman avansat în Barbaricum.