Sutoru | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: La Cetate | Anul: 2008


Descriere:

Raport ID:
4086
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 143183.01 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Zimbor
Localitate:
Sutoru
Punct:
La Cetate
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cociş Sorin Ilie participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Mustaţă Silvia participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Matei Alexandru participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Tamba Dan participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cupcea George participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Marcu Felix participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Petiş Ioniţă participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ilieş Constantin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Raport:
În anul 2008 au fost reluate investigaţiile arheologice în situl de la Sutoru1. Intenţia noastră a fost aceea de a colecta informaţii noi, prin cercetări de suprafaţă, folosirea imaginilor satelit, măsurători topografice şi săpături arheologice, urmărind, în final, delimitarea completă pe teren a castrului roman, respectiv în principal surprinderea sistemului de fortificaţie pe latura de N şi vest. Zona a fost afectată de lucrări agricole, şi de numeroase inundaţii ceea ce face ca stratul de aluviune depus să fie în unele zone de 2 m. În aceste condiţii decaparea stratului vegetal şi a celui aluvionar s-a făcut cu ajutorul unui excavator. Adâncimea maximă la care s-a ajuns în aceste secţiuni este de 3,20 m din cauza pânzei freatice Cercetarea arheologică a început pe latura de N unde au fost trasate 4 secţiuni. S15. Orientarea secţiunii este aproximativ E-V, având dimensiuni de 60 x 1,50 m. A fost identificat zidul de incintă de N surprins oblic pe secţiune. Acesta, similar cu zidul identificat în secţiunile din anii precedenţi (S11), are o grosime de c. 1,10 m, fiind de foarte bună calitate. Stratul de aluviune de deasupra are o grosime de peste 0,50 m. Stratigrafia este identică cu S11 din campania trecută (2006). S16. Orientarea secţiunii este aproximativ E-V, având dimensiuni de 10 x 1,50 m. Rezultatele sunt identice cu cele din secţiunea S16 cu specificaţia că aici a fost identificată doar groapa de scoatere a zidului de incintă. S17. Secţiunea a fost trasată la SV de S 16. Orientarea secţiunii este aproximativ N-S, având dimensiuni de 10 x 1,50 m. Rezultatele sunt identice cu cele din secţiunea S15 şi S16, numai că zidul de incintă a fost descoperit perpendicular pe secţiune. Stratul de aluviune este de această dată de peste 1 m. S18. Secţiunea a fost trasată la V de S17. Orientarea secţiunii este aproximativ N-S, având dimensiuni de 10 x 1,50 m. Rezultatele sunt identice cu cele din secţiunea S14-S15. S19. Secţiunea a fost trasată la V de S18. Orientarea secţiunii este aproximativ E-V, având dimensiuni de 10 x 1,50 m. Rezultatele sunt identice cu cele din secţiunile precedente. Stratul de aluviune este din nou mai subţire, de c. 0,50 m. A fost, astfel identificată şi latura de V a castrului. Aşadar, s-a constatat în urma cercetărilor arheologice şi a măsurătorilor topografice existenţa unui castru de circa 165 x 220 m. În concluzie, în urma ultimelor cercetări arheologice a fost descoperită latura de V a castrului, completându-se informaţiile arheologice şi topografice din anii precedenţi. Deoarece singurele artefacte arheologice se constituie din ţigle ştampilate cu abrevierea NMO, constatăm, din nou, că trupa de mauri este probabil singura garnizoană a fortificaţiei. Dacă aşa stau lucrurile rezultă că unitatea este echivalentă unei ala quingenaria ca urmare a dimensiunilor castrului. Cu toate acestea, numai aceste argumente nu sunt suficiente pentru a fi siguri de această prezumţie. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin