.
Sutoru | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: Pe şes | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit:
Castru;
Terme
Județ:
Sălaj
Localitate:
Sutoru
Comuna:
Zimbor
Punct:
Pe şes
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Blaga Dragoș Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cociș Sorin responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ferencz Szabolcs Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Lăzărescu Vlad Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Onofrei Cosmin Gabriel Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Oprean Coriolan Horaţiu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Tamba Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN:
Raport:

Obiectivele cercetării din anul 2014 Cercetările din anul 2014 au continuat proiectul început în 2001 în cadrul centrului militar de la Sutoru comuna Zimbor judeţul Sălaj. În 2014 obiectivul vizat era reprezentat de prospectarea geomagnetică şi electrică a vicusului roman si a termelor. Din păcate cercetarea geofizică nu a putut fi efectuată până în acest moment din cauza lipăsei accesului pe parcelel...e de teren, proprietarii condiţionând accesul de strângerea în prealabil a recoltei. Din acest motiv, cercetarea din acest an a urmărit clarificarea localizării şi stratigrafiei în zona termelor adiacente castrului roman. Cercetarea din acest an a urmărit extinderea rezultatelor obţinute în campania 2001-2002. Secţiunea S1/2001 a identificat atunci urme arheologice, după extinderea cercetărilor în zonă, care au fost ulterior identificate ca drept un edificiu termal. Din motive obiective, cercetarea de atunci nu a fost finalizată, neatingându-se nivelul steril. În acest an cercetarea a urmărit finalizarea cercetării şi clarificarea situaţiei arheologice în zonă. În acest scop s-a efectuat caseta A de 5x5 m., la nord-vest de S1/2001, în continuarea acesteia. Nivelul steril a fost atins la adâncimea de 3,30 m. A fost identificate gropile de scoatere a două ziduri romane, precum şi o zonă extinsă cu mortar şi chirpic, fiind interpretată ca un interior de cameră. Structurile identificate reprezintă continuarea construcţiei surprinse în S1/2001, reprezentând o structură din interiorul edificiului termal. Rezultatele şi interpretarea lor Cercetarea a permis localizarea exactă, punerea în context şi extinderea cercetării arheologice din anii 2001-2002 în zona termelor aşezării de la Sutoru. Cercetarea din acei ani au identificat două ziduri paralele dispuse NE-SE , Z1 şi Z2, din piatră de carieră legate cu mortar, între care au fost identificate piese ale unei instalaţii de tip hypocaustum, iar la sud de acestea, lipit de Z2, un strat de arsură consistentă, presupusă a fi un praefurnium. Caseta A a urmărit dezvoltarea spre nord a clădirii cercetate anterior, având ca scop clarificarea planimetriei edificiului. Cercetarea a identificat o serie de structuri care au permis identificarea acestei zone ca fiind interiorul de structurii cercetate. Au fost documentate gropile de scoatere a două ziduri romane, unul paralel cu Z1 din S1/2001, iar cel de-al doilea perpendicular pe acestea. Aceste structuri sunt situate în zona sudică a casetei. Dacă zidul de orientare NE are o structură similară celor din S1/2001, cel perpendicular pare a fi, pe baza materialului tegular preponderent în gropii de scoatere, din cărămidă. Zona centrală şi nordică a casetei este ocupată de un strat consistent de mortar, urmele unei amenajări a interiorului unei camere. Peste acesta, concentrat în anumite zone au fost documentate zone cu chirpic şi urme de lutuială arsă, probabil căzute pe podeaua de mortar a camerei. Materialul arheologic descoperit este destul de variat: - materiale de construcţie: tegulae mamatae, tubuli, o pila de hypocaustum, cărămizi, mai multe fragmente de ţigle (una ştampilată); - ceramică de uz comun şi ştampilată; - un ac de păr. Tehnici şi metode de cercetare Caseta A a avut dimensiunile de 5 x 5 m până la o adâncime medie de 3 m. Planul şi adâncimile la care s-au descoperit materiale arheologice au fost executate şi înregistrate cu staţia totală de tip Leica TS06. Cercetarea în suprafaţă a fost documentată cu planuri, profile, fotografii, iar contextele arheologice cu fişe de context după modelul propus de MOLAS Londra (GB). Materialele arheologice au fost înregistrate într-o listă de inventar digitală. Obiectivele cercetărilor viitoare Cercetările din 2014 au permis pe de o parte conturarea mai clară a structurilor edificiului termal în vederea delimitării sale şi a structurilor care îl alcătuiesc. Aceste detalii suplimentare permit, în măsura fondurilor puse la dispoziţie, o viitoare cercetare arheologică a întregului edificiu termal, oferind astfel contribuţii esenţiale în ceea ce priveşte cunoştinţele referitoare la viaţa cotidiană în mediul militar roman.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO