Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cârciumaru | Minodora | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte | |
Năstase | Mihai | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte | |
Petrică | Florin Gabriel | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
O descoperire insolită, desigur, cel puţin prin amplasamentul său. Reamintim faptul că suprafaţa cercetată de noi se află în zona centrală a oraşului medieval unde un asemenea şanţ de apărare îşi găseşte cu greu justificarea. Cel puţin la prima vedere. După cum aminteam, acest sector se află în imediata apropiere a zidurilor fundaţiei casei Vesely, fundaţie care taie straturile acestui complex. Adâncimea neob...işnuită la care se lucra, ţinându-se cont de faptul că solul viu se află la cota W – 1,33 m şi la doar circa 0,50 m raportat la trotuarul străzii, a ridicat încă de la început semne de întrebare. S-a lucrat prin secţionarea capătului de nord a S2, pe o lungime de 9 metri. În umplutura şanţului a fost descoperită o mare cantitate de ceramică specifică sec. XVI-XVII, unele fragmente de vase reîntregibile aflându-se la cote diferite, chiar şi la un metru adâncime unele de altele. Acest lucru dovedeşte faptul că umplerea şanţului, după perioada sa de funcţionare, s-a făcut în scurt timp. În straturile de umplutură ale şantului au fost descoperite şi trei monede, la cotele de 1,00, 1,10 şi 1,40, una dintre acestea a fost emisă în anul 1569. Celelalte două, una otomană, alta datând din anul 1624 (identificată de dr. Aurel Vâlcu, numismat, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan - Bucureşti) arată perioada cronologică de umplere a şanţului. Descrierea complexului: Şanţul are o formă trapezoidală, asemănător celui al Cetăţii Târgoviştei, fiind adâncit în solul viu. La partea superioară are o deschidere de 9-10 m (zidul beciului Casei Vesely taie capătul dinspre nord al şanţului), la partea mediană 6 metri iar la bază are trei metri. Fără a intra, cel puţin acum, în detalii de ordin istoric, pe care le vom prezenta într-un alt context, vom rămâne la cadrul tehnic al săpăturii, făcând precizarea că traseul acestui şanţ a încercat să fie detectat şi cu ajutorul metodelor neinvazive, prin scanare geomagnetică, urmele acestuia fiind vizibile spre nord şi spre sud. Probabil că şantul a avut o existenţă efemeră, legată de una dintre luptele din interiorul oraşului (vezi asediul mănăstirii Stelea din anul 1658). În interiorul şantului a fost identificat, la cota – 3,40 m/1977 sau (-W - 4,26 ) un fragment dintr-un bulumac de lemn, lung de 1,20 m, diametru 0,18 m, probabil înfipt în şant (urme palisadă?). A fost extrasă o probă pentru datare, trimisă la Laboratorul de Biometrie Forestieră, Universitatea Suceava.