Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Asăndulesei | Andrei | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Boghian | Dumitru | Uiversitatea "Ştefan cel Mare" Suceava | |
Enea | Sergiu Constantin | Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos |
Cercetarea de evaluare arheologică a vizat studierea, prin mijloace specifice (cercetarea materialelor cartografice şi a izvoarelor istorice, cercetări de teren, investigaţii interdisciplinare) a unei zone aflată în partea de vest a vetrei oraşului Târgu Frumos (fig. 1.1 - 2; 2.1), locaţie în care, în toamna anului 2017, prin arături adânci şi decapare (proprietatea cetăţeanului Creţu Ion) (nota 8), a fost afec...tat un monument tumular (H = 2 m; D. max = 40 m), care părea a face parte dintr-o necropolă tumulară. În aceste condiţii, în vederea îndeplinirii obiectivelor evaluării de teren, în luna octombrie a anului 2018, pe lângă studierea materialelor documentare: Hotarnicele moşiei şi oraşului Târgu Frumos de la 1796 (nota 9), Planul Târgului Frumos, desenat de inginerul Dumitrache Pastia (1828) (nota 10), Planul moşiei Târgu Frumos la 1845 (nota 11) (fig. 3.1-2), planurile directoare de tragere din perioada interbelică (1:20000) (nota 12), hărţile topografice militare cu caracter nesecret (1:25000) (nota 13), ortofotoplanurile (nota 14) şi hărţile istorice Google Earth, au fost întreprinse cercetări perieghetice, au fost realizate fotografii aeriene cu o dronă DJI Phantom 4 (fig. 5.1 - 4) şi o scanare magnetometrică (Andrei Asăndulesei, Platforma Arheoinvest, UAIC Iaşi) a tumului afectat, numerotat T1 (fig. 6.1-4), pentru precizarea prezenţei complexelor şi a materialelor arheologice, cartarea movilelor, stabilirea gradului de conservare, stabilirea încadrării crono-culturale a acestora şi aprecierea valorii lor regionale. Din păcate, din cauza debutului timpuriu al iernii, nu au putut fi realizate investigaţiile de rezistivitate electrică şi sondajul arheologic. Concret, zona supusă evaluării a constat dintr- un areal de 15 hectare, aflat la 300 m V de limita apuseană a vetrei oraşului Târgu Frumos (fig. 1.2; 2.1), de o parte şi de alta a DN 28A (Târgu Frumos- Paşcani), în zona releului Orange. Menţionăm că în acestă zonă semnalam colectivului Repertoriului Arheologic al Judeţului Iaşi, în anul 1983 (C. Mihai, D. Boghian), existenţa unui tumul cu înălţimea de 2 m şi diametrul aproximativ de 20-25 m (nota 15), la ieşirea din Târgu Frumos către Ruginoasa (DN 28A). Extinzând zona, la NV de oraşul Târgu Frumos, investigaţiile prezentate mai sus ne-au permis să concluzionăm că avem de a face cu o necropolă tumulară, posibil şi mai multe, alcătuită din numeroase movile înşiruite pe culmea interfluvială a Dealului Pietrişu (între Bahluieţ şi pârâul Rediu), care coboară spre oraş, pe o lungime de circa 10 km (între Târgu Frumos şi Rediu, com. Ruginoasa) (nota 16), dintre care 3-4 movile, afectate de arături, sunt ”grupate” pe marginea nord-estică a platoului şi în jurul tumulului amintit, T1 (fig. 2.2). Facem precizarea că amplasamentul se prezintă ca o mică treaptă a dealului (fig. 4.1-2), având o foarte bună vizibilitate spre nord şi nord-vest, pe o distanţă de 10-15 km (spre văile Bahluieţului, Cucuteni, Valea Oii, până la Cotnari-Dealul Cătălina) şi spre sud (Coasta Iaşilor/faţada nordică a Podişului Central Moldovenesc), nord-est şi est (şirurile de tumuli de pe Dealul Popa Mort şi culmea interfluvială dintre Valea Oii şi Bahlui), (fig. 5.1 - 2). De asemenea, alte movile, probabil trei, s-au aflat spre Târgu Frumos, la vest de Biserica Sf. Neculai, bordând, la nord, platoul care coboară spre ESE, cea mai importantă şi vizibilă fiind, azi, movila Măicuţa, aflată în curtea lăcaşului de cult (fig. 2.2; 3.2) (nota 17). Revenind la tumulul T1, arătăm că este aflat la 600 m vest de intravilanul oraşului Târgu Frumos, 575 m de colţul NV al cimitirului evreiesc Târgu Frumos, 158 m S de Releul Orange Târgu Frumos şi 125 m S de axul DN 28A Târgu Frumos-Paşcani. Aşa cum am precizat, acesta avea, iniţial, o înălţime de peste 2 m, constituind şi punct trigonometric (cota 170 m, coordonate geografice: 47°12'16.16"N; 26°59'14.19"E) şi a reprezentat movilă de hotar a moşiei Târgului Frumos în Evul Mediu (fig. 3.1-2), prezentând, probabil, o alcătuire complexă cu tumulul propriu-zis şi un ring/şanţ circular împrejmuitor, cu diametrele de cca. 45 m, în interiorul ringului adâncit, şi cca. 70 m maxim, în exteriorul acestuia (nu este exclus ca ceea ce considerăm ring să reprezinte, de fapt, şanţul de împrumut pământ pentru construirea monumentului funerar). Din fotografiile oblice aeriene (fig. 5/1-4), se observă că acestă movilă este alungită puţin, pe axa N-S, iar la nord de acesta se mai găsesc cele 3-4 movile (una mai mică, dar vizibilă, notată T2, şi altele probabile, marcate cu semnul întrebării). Din păcate, deşi sau executat două scanări magnetometrice succesive în arealul T1, hărţile obţinute sunt puţin concludente, rezultatele fiind influenţate, foarte probabil, de puternicele semnale electromagnetice emise/receptate de releul de telefonie mobilă Orange, precum şi de faptul că monumentul (T1) nu conţine componente arse semnificativ. Totuşi, în partea nord-nord-vestică a acestuia se observă o anomalie de culoare mai închisă, însoţită de altele două spre SV de aceasta, care ar putea indica eventuale structuri interioare arse cu grade diferite de intensitate (fig. 6.4), precum şi mai multe anomalii mici, dispuse circular. Nu excludem eventualitatea existenţei, în T1, a unor înmormântări multiple, din mai multe perioade, după cum unele anomalii din jurul acestui monument vor trebui verificate, putând reprezenta morminte plane, realizate în spaţiile dintre movile. Evident, doar săpătura arheologică va stabili caracterul acestor anomalii magnetometrice. De asemenea, menţionăm că, la aproximativ 40 m spre NV de Releul Orange, se găseşte tumulul desemnat T2 (coordonate geografice: 47°12'22.56"N; 26°59'12.68"E), cu diametrele de cca. 25-30 m, care era evidenţiat şi în hărţile istorice, tot pe hotarul moşiei medievale a oraşului Târgu Frumos (fig. 2.1-2). În concluzie, arătăm că investigaţiile de evaluare au arătat existenţa a două complexe cu monumente tumulare: primul alcătuit din movilele care se aliniază spre NV, pe culmea interfuvială alcătuită de Dealul Pietrişu, cel de-al doilea, care a constituit obiectul expres al studiului nostru, format din grupurile de movile, de diferite dimensiuni, aflate pe platoul şi panta lobului de est-sud-est a aceluiaşi deal, pe cotele de 110-170 m, cu vizibilitate excelentă asupra împrejurimilor, în partea de vest a intravilanului oraşului Târgu Frumos şi imediat spre apus de acesta.
The archaeological diagnosis researches (classic and interdisciplinary) carried out in the autumn of 2018, investigated a surface of 15 hectares in the western part of Târgu Frumos town. On this surface there are several tumuli/mounds, forming, probably, a necropolis. The most important mound, T1, partially affected by agricultural works and digging, was investigated by magnetometric scanning, which showed the existence of several internal structures. These will be researched by archaeological excavations.
(8) Intervenţie energică S.-C. Enea care a observat şi sesizat Direcţia de cultură Iaşi, Poliţia de Patrimoniu şi Poliţia Târgu Frumos, cu ai cărei reprezentanţi a fost la faţa locului determinând sistarea împrumutului de pământ şi evitarea distrugerii totale a monumentului funerar. Observaţiile realizate la faţa locului, de către D. Boghian şi S.-C. Enea, au arătat că a fost distrusă jumătatea superioară a movilei, atingându-se nucleul/mantaua iniţială a construcţiei funerare. S-a realizat fotografierea distrugerilor (S.-C. Enea), iar din discuţiile purtate cu proprietarul terenului a rezultat că se intenţiona orizontalizarea terenului. S-a constat că acest tumul avea bornă geodezică, cu plombă metalică (DTM), care a fost dislocată din poziţia iniţială, iar cota de 170 m, înscrisă pe hărţile topografice, a fost coborâtă cu peste 1 m.