Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Artimon | Alexandru | responsabil | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
Raportul prezintă continuarea investigaţiilor arheologice în aşezarea urbană medievală de la Tg. Trotuş, la locul "Ţarna Nouă". În campaniile precedente, din perioada 1976-1994, au fost dezvelite 35 locuinţe, 11 cuptoare, 4 ateliere meşteşugăreşti, 21 gropi menajere, fundaţia unei biserici din secolul al XIV-lea şi o necropolă din secolele XV - XVII (190 morminte cercetate până în prezent). Investigaţii...le arheologice din anul 1995 au avut ca obiectiv cercetarea şi delimitarea zonei de sud a oraşului. În acest scop s-a trasat secţiunea XXXVI orientată nord-sud, în lungime de 46,50 m şi lăţime de 1,50 m. S-a urmărit marcarea zonei de sud a oraşului, în direcţia în care se află actuala biserică, monument istoric, ridicată în secolul al XVIII-lea. Cu prilejul investigaţiilor arheologice s-au identificat locuinţele 36, 37, 38 şi 39. Locuinţa 36, surprinsă în caroul 1, în cadrul căreia s-a descoperit vatra de formă ovală (0,75 x 0,65 m), datează din secolul al XVIII-lea. Cercetările s-au axat asupra locuinţei (L37), cercetată integral, identificată în carourile 3-5, care s-a remarcat prin bogăţia materialului arheologic, vechimea şi importanţa ei pentru aşezarea urbană de la Tg. Trotuş. S-a observat că această locuinţă, cu dimensiunile de 7 x 5 m, avea două încăperi. În prima încăpere, în colţul de nord-est, s-a găsit vatra. În partea de trecere dintr-o încăpere în alta, a fost depistată o groapă cu o adâncime de 1,25 m de la nivelul actual de călcare. Adâncimea locuinţei faţă de nivelul actual de călcare era cuprins între 0,75 - 1,03 m. În umplutura ei s-au găsit fragmente ceramice şi fragmente de cahle, obiecte de fier, de întrebuinţare gospodărească, dar şi unelte meşteşugăreşti, un pinten şi fragmente ceramice de import. Interesante sunt materialele ceramice găsite în perimetrul ei şi care sunt de factură germană, datate în secolul al XIV-lea - începutul secolului al XV-lea. Locuinţa a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi a durat până la finele secolului al XV-lea. Tot aici s-au găsit şi numeroase oase de animale. În caroul 2 s-a dezvelit o groapă menajeră din secolul XV, cu dimensiunile de 1,50 x 1,20 m şi având adâncimea de 0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. În carourile 16 şi 17 ale secţiunii trasate s-au identificat locuinţele 38 şi 39. Locuinţa 38, de formă rectangulară, şi a cărei latură de sud a fost tăiată de locuinţa 39, avea dimensiunile de cca. 4,50 x 4,00 m. Adâncimea podelei locuinţei era de 0,80 m faţă de nivelul actual de călcare. În umplutura ei s-au găsit fragmente ceramice, obiecte de fier, oase de animale. Analiza stratigrafică şi a materialelor arheologice ne dovedeşte că a fost ridicată în secolul XV şi a durat până la sfârşitul acestui veac. Locuinţa 39, depistată în imediata apropiere de locuinţa 38, era de formă rectangulară cu dimensiunile de 5,50 x 4,20 m, iar podeaua ei se afla la 0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. În zona de sud-vest, în interiorul locuinţei, s-a depistat o groapă, în care s-au găsit materiale formate din ceramică, obiecte de fier, oase de animale, şi a cărei adâncime era de 1,30 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea. Cercetările arheologice au oferit interesante concluzii privind întinderea oraşului în zona de sud, geneza şi evoluţia oraşului Tg. Trotuş în secolele XIV - XVII.