.
Teregova | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: La Hideg (La Luncă) | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Castru
Județ:
Caraş-Severin
Localitate:
Teregova
Comuna:
Teregova
Punct:
La Hideg (La Luncă)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ardeţ Adrian Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Ardeţ Lucia-Carmen Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Piso Ioan Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

În acest castru, parţial bine păstrat, parţial distrus de apele râului Hideg, N. Gudea a făcut un prim sondaj în anul 1969. Noi am ales o zonă, singura necultivată, de la mijlocul laturii de S a castrului, cu scopul de a cunoaşte elementele defensive. Am deschis peste acestea secţiunea S1, sperând să surprindem şi urme de barăci. Am întâmpinat dificultăţi din cauza forţei de muncă reduse şi din cauza presiunilo...r proprietarului pentru a readuce în cel mai scurt timp terenul în starea iniţială. Prin urmare, ultimele faze ale lucrării au fost făcute sub presiunea timpului şi vor trebui verificate. A fost surprinsă faza de lemn a elementelor de fortificaţie. Valul de pământ este alcătuit din straturi de glii alternând cu straturi de lut, având grosimea de cca. 10 cm. Era cuprins între berma, astăzi invizibilă, şi via sagularis, având lăţimea maximă constatată de 5,20 m. Înălţimea maximă constatată este de 2,10 m. Dintr-un prim şanţ de apărare triunghiular sunt păstrate o lăţime de 1,40 m şi o adâncime de 0,60 m. În continuare avem un al doilea şanţ, ale cărui dimensiuni totale ne sunt la fel de puţin cunoscute, deoarece este tăiat de şanţul din faza de piatră. A fost surprins pe o lăţime de 1,20 m şi pe o adâncime de 1 m. În ce priveşte faza de piatră, zidul Z1 este parţial lipit de de valul fazei de pământ, care devine agger, şi parţial îl taie. Substrucţia este lată de 1,75 m şi groasă de 0,40 m şi este alcătuită din pietre de râu mici şi mijlocii. Elevaţia a fost construită din piatră de carieră de mari dimensiuni, legată cu mortar alb. Este lată de 1,40 m, iar înălţimea păstrată este de 1,65 m. Reparaţii târzii au fost făcute inclusiv cu monumente, de pildă cu inscripţia dedicată lui Iupiter. Şanţurile fazei de lemn au fost umplute. Primul sau unicul şanţ al fazei de piatră taie extremitatea sudică a umpluturii celui de-al doilea şanţ al fazei de lemn. Are păstrate lăţimea de 5,50 m şi adâncimea de 1,10 m. În porţiunea de 2,50 m până la capătul sudic al secţiunii S1 nu am găsit nici un element al fazei de piatră, dar nu excludem un al doilea şanţ dincolo de el. În interior a fost surprinsă o primă via sagularis cu lăţimea de 3 m. La N de ea a fost secţionată o primă baracă, din care am surprins o substrucţie de podea. Această baracă a fost demolată fără intervenţia focului. A fost aşternută o nouă via sagularis peste cea dintâi şi a fost construită o nouă baracă, a cărei substrucţie de podea se distinge cu claritate. A fost surprinsă o vatră de foc. Baraca a fost distrusă de un incendiu. În stratul de amenajare a fost descoperit mult material ceramic şi militar. Nu ştim dacă numai prima fază sau ambele faze ale barăcilor corespund fazei de lemn a fortificaţiei. A fost aşternută o a treia şi ultimă via sagularis. O a treia baracă a fost construită de data aceasta cu o fundaţie de piatră lipită de lut, lată de 0,60 m şi adâncă de cca. 0,20 m. Din această fază nu s-a păstrat nici podeaua, nici substrucţia ei. Materialele cele mai semnificative descoperite sunt un altar sau o bază de statuie închinată lui Iupiter Optimus Maximus, două ştampilă a cohortei VIII Raetorum, două enigmatice ştampile MAG şi material ceramic şi militar.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO