Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Hölzl | Mario | X-Cavate Archaeology München | |
Päffgen | Bernd | Ludwig Maximilians - Universität München | |
Rinser | Florian | Ludwig Maximilians - Universität München | |
Scharafin-Hölzl | Ursula | Ludwig Maximilians - Universität München | |
Schauer | Michaela | Ludwig Maximilians - Universität München | |
Scheiblecker | Marion | Ludwig Maximilians - Universität München |
A fost continuată, de către echipa germană condusă de Prof. Bernd Päffgen ridicarea topografică a sitului, alături de fotografierea aeriană -nota 3. Pentru realizarea prospecţiilor aerofotografice a fost folosit un multicopter de tip „Mikrokopter OctocopterXL2“ şi o cameră digitală D-LSR de rezoluţie mare şi obiectiv cu unghi larg, pentru efectuarea fotografiilor de la distanţă într-o calitate şi de o rezoluţie... superioară. Obiectivul prospecţiei a fost fotografierea promontoriului pentru delimitarea structurilor arheologice vizibile la suprafaţa solului şi observaţii asupra monumentelor cercetate până în prezent. Ca o completare a prospecţiei aeriene, tot în cadrul acestei campanii au fost efectuate măsurători topometrice a arealului cu accent pe sondajele deschise în anii trecuţi. Scopul acestei măsurători este oferirea unui model al terenului pentru georeferenţierea fotografiilor, care la urmă ar permite efectuarea unui model de bază 3D al sitului, a vestigiilor deja descoperite, precum şi o topografie a sitului prin aşa-numita tehnologie „Structure-for-Motion“ (SfM). Ca o completare a prospecţiilor fotografice, şi a măsurătorilor topometrice au fost efectuate în continuare şi fotografii de la sol ale sondajelor. După corectarea fotografiilor, acestea pot fi în continuare prelucrate cu ajutorul programelor precum Visual-SfM (open source) sau Agisoft Photoscan (comercial) folosite pentru modelare 3D. Aceste programe recunosc motivele fotografiate şi suprapun diferitele imagini. Zona estică a sitului, spre extremitatea parcului arheologic, a fost supusă unei cercetări geofizice; a fost investigată o suprafaţă de 30x40 m pentru a evalua situaţia contextelor arheologice. La dispoziţia echipei a stat un „Försten – Magnetometer FEREX 4.032“. Dispozitivul constă dintr-un cadru din carbon care are în partea frontală patru sonde dispuse la o distanţa de 50 cm între ele şi preferabil ridicate la 30 cm deasupra solului. Datorită vegetaţiei, precum şi elementelor din infrastructura parcului (cabluri electrice, ţevi metalice, diverse intervenţii antropice) nu a fost posibilă o prospectare a întregului areal propus. În perimetrul cercetat există două conducte metalice moderne din cauza cărora măsurătorile au fost efectuate cu dificultate. Deoarece conductele sunt metalice, acestea provoacă o perturbare a impulsurilor aparatului. Paralel cu conductele au putut fi observate structuri cu caracter arheologic. Aceste complexe prezintă anomalii magnetice pozitive, care pot fi puse în legătură cu incendii din trecutul istoric. Din păcate, măsurătorile nu pot fi luate in considerare pentru o eventuală analiză contextuală a vestigiilor. Dezavantajul prospecţiilor de natură magnetometrică în zonele cu locuire modernă/contemporană se explica prin intervenţiile antropice în sol care, din păcate, schimbă proprietăţile magnetice ale acestuia. Un al doilea perimetru din sit nu a putut fi prospectat datorită vegetaţiei abundente, a suprafeţelor deschise reduse ca întindere şi a intervenţiilor antropice din sol care au perturbat structura terenului.
Lungu 1996 – V. Lungu, Aegyssus – documentare arheologică preromană, Peuce 12, 47-102.
3.Päffgen, Nuţu 2017.