Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Mocanu | Marian | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Nuţu | George | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
Stănescu | Radu | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada septembrie - octombrie, pe două sectoare, cu finanţarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea. Cele două sectoare sunt Aria B şi Sector Vest. Totodată, au fost continuate cercetările interdisciplinare în colaborare cu Colectivul de Geografie al Academiei Române, filiala Iaşi şi Fac...ultatea de Biologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. Campania acestui an în Aria B s-a concentrat pe cercetări mai consistente în încăperea situată la vest de palestra, cu dimensiuni impresionante şi o suprafaţă totală de aproximativ 120 mp (Fig. 1). Aria investigată se află în proximitatea sectorului cercetat începând cu anul 1974. Din punct de vedere topografic se află situată în nord-vestul edificiului numit convenţional „palaestra”, mai exact la NV de aripa vestică a acestui edificiu din care au fost cercetate anterior două ziduri orientate NV-SE, respectiv SV-NE. Prin deschiderea acestei suprafeţe s-a urmărit identificarea laturii de NV, din aripa vestică a palestrei. Anterior, un segment din zidul de NV al acestei încăperi a fost cercetat, dar rezultatele nu sunt cunoscute. Din planurile publicate până în prezent reiese că în această zonă a fost trasată în anii 1980-1984 a doua secţiune magistrală, orientată E-V. Tot în această zonă a fost cercetat un bordei medio-bizantin (nota 1). Acesta (B2) a fost cercetat parţial în campaniile din anii 1976 şi 1978; podeaua a fost suprinsă la –1,75-1,80 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa cercetată a fost descoperită în carourile M3b-M4b, conform vechii împărţiri topografice a sitului. Reluată relativ recent, discuţia privind această locuinţă nu lămureşte întru totul situaţia din teren. Aparent, locuinţa/bordei în discuţie a fost afectată de un şanţ de demantelare a cărui datare nu a fost lămurită. Mai mult, umplutura bordeiului, care nu avea materiale arheologice, a fost perforată de o locuinţă medievală sau modernă, cu care poate fi pusă în legătură şi prezenţa acestui şanţ/fundaţie. Cronologia acestei locuinţe a fost asigurată de o serie de materiale „feudal timpurii” decorate cu caneluri orizontale şi în val având puternice urme de arsură. În proximitate au mai fost descoperite, la adâncimi diferite, două brăţări, una din sticlă cu urme de vopsea albastră şi galbenă şi a doua din bronz (?) cu capătul rotunjit (nota 2). Structura circulară cercetată în campaniile precedente se învecinează spre E cu extremitatea unei casete rezultată în urma vechilor săpături. Forma rectangulară indică acest lucru, alături de umplutura constând într-un pământul afânat, neomogen. Baza acesteia se opreşte pe un nivel de pământ tasat, brun-cenuşiu în care au fost descoperite materiale ceramice medio-bizantine cu decoraţie „în val” şi două monede datate în aceeaşi perioadă (sec. XI). Un şanţ cercetat parţial a fost surprins în grund şi în umplutura din partea superioară au fost descoperite, de asemenea, câteva mici fragmente databile în secolul al XI-lea p.Chr. În exteriorul încăperii, spre SV, a fost cercetat un tronson de zid, paralel cu latura de V a acesteia. Cercetarea preliminară a condus la ideea că acest zid reprezintă o fază de locuire anterioară ridicării acestei încăperi mari din sectorul de V al palestrei. Demantelarea acestuia s-a produs odată cu edificarea palestrei spre sfârşitul secolului al III-lea p.Chr. De asemenea, a fost evidenţiat faptul că baza unei coloane descoperită pe parcursul campaniei din anul 2015 nu se află in situ; probabil a fost dislocată datorită unor intervenţii din perioada modernă, care se observă foarte bine pe profilul de V al C1. Degajarea întregii încăperi situată la V de palestra reprezintă cel mai important obiectiv al campaniei anului viitor, cu atât mai mult cu cât acest lucru ar reuşi să pună în valoare încă un segment din anticul Aegyssus, în scopul valorificării sale ştiinţifice şi turistice. Totodată, ne propunem, în funcţie de fondurile de care vom dispune, realizarea unor sondaje în palestra şi în Aria A pentru verificarea nivelurilor romane timpurii şi a celor pre-romane. Alături de sondajele deja realizate în Aria C, acestea vor contribui la lămurirea începuturilor oraşului antic.
Barnea, I. 1954, Amforele feudale de la Dinogeţia, SCIV 5/3-4, 513-530.
1.Mănucu-Adameşteanu 2010, 244, fig. 3/1 cu trimiterea la Opaiţ, Sion, Vasiliu, 1980, 270-278, fig. 1.