Uileacu Şimleului | Comuna: Măerişte | Judeţ: Sălaj | Punct: Biserica Reformată | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Mormânt izolat;
Cod RAN:
| 142060.02 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Măerişte
Localitate:
Uileacu Şimleului
Punct:
Biserica Reformată
Localizare:
| 142060.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Csók | Zsolt | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Emödi | Tamás Péter | participant | SC Restitutor SRL Oradea |
Raport:
Monumentul a fost ridicat, în stil romanic, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, suferind transformări ulterioare în mai mult rânduri. Date exacte despre aceste transformări nu există, exceptând una, care are loc în jurul anului 1860, când învelitoarea bisericii arde şi se dărâmă corul romanic. În locul acestuia, se ridică un cor nou (la o distanţă de 2,6m faţă de cel anterior), din piatră, prinsă cu mortar, adosat colateralelor navei, însă fără a forma decroş la fundaţii.
La acest obiectiv au fost efectuate săpături arheologice în anul 2010, cercetări care s-au concretizat prin două sondaje exterioare: S1-trasat la întâlnirea navei cu corul nou, respectiv cu porticul de secol XVIII, pe latura de V a construcţiei; S2-trasat pe latura de E, în colţul format de latura de V a turnului, respectiv latura de S a navei. În prealabil, după stabilirea cotelor unice, a fost desfăcută podeaua din ciment a bisericii1.
În perioada 20-26 mai 2012, cu ocazia restaurării bisericii, cu scopul de a stabili cotele de fundare interioare, au fost efectuate două secţiuni arheologice. Cele două suprafeţe de cercetare au fost trasate astfel:
S1/2012: 10 x 1,5 m, trasată în paralel cu colaterala de N a navei, la o distanţă de 1,5m S de aceasta, cu capătul secţiunii atingând închiderea corului;
S2/2012: 2 x 2 m, trasată în cor, în aşa fel încât colţul de SE al secţiunii, a fost implantat în colţul format de întâlnirea colateralei S a navei, cu zidul corului baroc.
S1/2012
Stratigrafie generală
Datorită stratigrafiei diferite din navă şi cor, este necesară tratarea acestui subiect separat, pentru cele două elemente planimetrice:
Nava. Datorită multiplelor intervenţii, a căror datare este incertă, stratigrafia navei este relativ omogenă. Sub podeaua modernă din ciment, apare un strat gros de 0,18 m (strat nr. 17), care formează un nivel maroniu afânat, pigmentat cu mortar, pe care a fost aşezată podeaua contemporană cu Z3 (amvon faza II). Sub acest nivel, apare unul întrerupt de amenajarea mormintelor M4 şi M5 (strat nr. 18), lut negricios compact, care formează de fapt patul de implantare a Z2, amvonul faza I (-1,20m). De la -1,20 m, la - 3 m asistăm la umplutura mormintelor mai sus amintite, care constă în marnă gri-gălbuie, foarte afânată, fără pigmenţi. De altfel, sterilul viu, este reprezentat de marna nisipoasă gri-gălbuie compactă (strat nr. 21).
Corul. Stratigrafia corului denotă o serie de intervenţii, datorate probabil unei perioade, în care biserica nu a fost folosită (semnele acestui fenomen apar inclusiv pe structura turnului bisericii). Din punct de vedere startigrafic, trebuie să amintim intervenţii de podire, nivelări, respectiv înmormântări. Până la -1,22 m, apare un nivel de pământ brun, afânat, curat (strat nr. 1 şi 2), sub care, de la -1,22 m, până la -1,28 m, asistăm la nivelul de călcare al corului (contemporan cu amvon faza II). De la -1,33 m apare un nivel maroniu afânat, pigmentat cu mult mortar şi cărămizi fragmentare, probabil nivelul de dărâmătură al corului romanic. Nivelul de construcţie însă, apare de la -0,33 m, cu aspect negricios, compact, pigmentat cu fragmente de cărămizi (strat nr.9). Nivelarea masivă care se execută în cor (-1,73 m), este reprezentată de un sol negru compact, adus din împrejurimi, deoarece conţine răzleţ material ceramic foarte fragmentar, preistoric. Sterilul din punct de vedere arheologic apare la -2,50 m.
Structuri zidite
Z1 - zidul corului romanic, executat din cărămidă (30 x 16 x 6 cm), prinsă cu mortar de bună calitate, culoare gălbuie. Structura a apărut imediat după desfacerea podelei moderne de ciment (-1,35 m ). Structura îşi porneşte traiectul poligonal din întreaga lăţime a decroşului, putându-se observa foarte clar şi baza arcului triumfal (plan patrulater, cu laturi de 0,90m, adâncime -1,15m). Cota tălpii de fundare, datorită configuraţiei terenului, variază între -1,65 m şi -1,85 m. De menţionat este faptul, că sub crepidă, fundaţia structurii este efectuată din alternaţa a două asize de piatră şi o asiză de cărămidă, prinse cu mortar brun-gălbui, compact, nisipos, cantitate redusă de granule de var (< 2 mm). La fiecare frântură de unghi a zidului corului, sunt vizibili pilaştrii, executaţi din cărămidă, aşezaţi pe umărul de fundare, dar nu sunt ţesuţi de paramentul zidului. Aceste elemente, au omologi şi în exterior, probabil formând arcade oarbe, de descărcare (benzi lombarde). Fundaţia corului, spre bază, se lăţeşte treptat la 1,80 m, retrăgându-se la o zidărie regulată din cărămidă cu lăţimea de 1 m;
Z2 - baza amvonului faza I, conturat la -1,55 m, şapă de mortar gălbui, pietre şi cărămidă fragmentară;
Z3 - baza amvonului II, conturat în plan hexagonal, la -1,46 m, executat din mortar cenuşiu deschis, friabil, pietricele şi cărămidă fragmentară;
Z4 - probabil treapta podelei corului. Surprins la -1,38 m, zidăria este executată din piatră şi cărămidă, cu emplecton din piatră măruntă şi mortar foarte slab. În ansamblu, elementul prezintă un mod de realizare foarte neglijent.
Morminte
M1 - cor romanic, -1,38 -1,47 m. Groapa prezintă forma ovală, în umplutură pământ negricios cu mult pigment de marnă şi oase umane foarte fragmentare, răvăşite;
M2 - cor romanic, - 1,39 -1,45 m. Groapa prezintă forma ovală, în umplutură pământ negricios, cu foarte mult pigment de marnă. Pe fundul gropii s-au găsit doar rămăşiţele, în poziţie anatomică, al unui antebraţ uman stâng.
M3 - între cor romanic şi cor baroc, -2,70 -2,9 0m. Surprins doar parţial, în zona gambelor, deoarece mormântul este încălecat de zidul corului baroc.
M4-M5 - conturat la -1,83 m, în nava bisericii, (caroul 1-2), mormântul dublu a fost acoperit cu podea de scânduri, prinse în cadru de grinzi (10 x 10 cm), fixate între ele cu piroane masive din fier. Defuncţii (soţ şi soţie?) au fost depuşi unul lângă celălalt, în paralel, orientaţi E-V. La capul defunctului de sex masculin, a fost depusă o sabie de husar, ruptă în vechime. Fragmentele de vestimentaţie recuperate arată elemente de broderie cu fire de argint aurit. Din punct de vedere cronologic, conform analogiilor, putem încadra mormintele în secolul al XIX-lea.
S2/2012
Această suprafaţă de cercetare a fost deschisă pentru a verifica sectorul central al corului, în eventualitatea în care, ar fi apărut vreun mormânt de ctitor.
Stratigrafie generală. Din punct de vedere stratigrafic asistăm la aceiaşi situaţie ca şi în S1/2012, descrisă mai sus.
Structuri zidite
Z1 - (latura de E), prezintă aceleaşi caracteristici descrise mai sus.
Morminte
M6 - cor romanic, -2,14 -2,64 m. Groapa prezintă forma ovală, în umplutură pământ negricios cu mult pigment de marnă. Scheletul păstrat foarte fragmentar este poziţionat anatomic în groapă, orientat EV. Pe craniu s-a observat o cunună cu perle înşirate pe o sârmă din argint.
Materialul arheologic colectat, cantitativ aproape neînsemnat (material ceramic, câteva cuie de fier), nu permite încadrări cronologice precise. Însă, cu certitudine, biserica reformată din Uileacu Şimleului a suferit o serie de intervenţii în interior, intervenţii care au afectat aproape în întregime stratigrafia monumentului. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
1. Cota Wagris a fost stabilită la +1,5 m de la pragul intrării, pe latura de S a bisericii. Toate cotele din prezentul raport, sunt date faţă de cota unică.