Situl de la Urlaţi a fost identificat prin cercetări de suprafaţă în anul 2002. Au fost recuperate de la suprafaţa solului materiale ceramice din neo-eneolitic (culturile Starčevo-Criş, Boian şi Gumelniţa), epoca bronzului (cultura Tei), sec. II-III d.Hr. (cultura Chilia-Militari) şi materiale medievale târzii (sec. XVII-XVIII). Cercetările se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea în particular ...a ariei nordice a culturii Gumelniţa şi în general, a dinamicii locuirii neo-eneolitice în această zonă, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. În această campanie ne-am propus finalizare complexelor arheologice descoperite în anul 2013, stabilirea unei strategii de cercetare pentru o perioadă mai îndelungată. Metodologia de cercetare a fost adaptată obiectivelor principale. În acest an au fost trasate 5 suprafeţe (S.1, S.2, S.3, S.4, S.5) de 5x5 m, patru din acestea amplasate la E de S.II/2013 şi una la V de S.II/2013 şi sud de S.I/2013. Între aceste suprafeţe au fost păstraţi martori stratigrafici groşi de 0,5 m. Pentru a surprinde situl pe axul N-S în această campanie S.II a fost prelungit cu 9 m spre S, şi cu spre 10 m spre N. Secţiunile şi suprafeţele au fost caroiate din 2 în 2 m. Stratigrafia sitului nu este unitară pe toată întinderea acoperită prin cercetări. Doar nivelurile de locuire atribuite culturilor Starčevo-Criş şi Gumelniţa au fost identificate pe profile, materialele din epoca bronzului - cultura Tei, apar imediat deasupra stratului eneolitic, iar cele atribuite culturii Chilia-Militari sau foarte rare în strat, ceva mai numeroase în singurul complex identificat. Au fost cercetate parţial mai multe complexe arheologice, dar doar în câteva suprafeţe au fost făcute descoperiri ce considerăm că merită în acest stadiu al cercetării o atenţie mai deosebită. Locuinţa 1 - a fost surprinsă în S.1, dar şi în S.I şi S.II, la adâncimea de -0,35-0,45 m. Este o locuinţă de suprafaţă incendiată, cu inventar specific (ceramică, unelte de silex, râşniţe din piatră). Distrugerea de chirpici ars este una inconsistentă, nu mai groasă de 10 cm. Complexul aparţine culturii Gumelniţa. Locuinţa 2 - a fost descoperită în S.II, în capătul de S. Este o locuinţă de suprafaţă incendiată, cu inventar specific (ceramică, unelte de silex, râşniţe din piatră, greutăţi de lut). Distrugerea de chirpici ars este una ceva mai consistentă decât a locuinţei 1. Locuinţa a fost conservată urmând a fi cercetată integral în campania 2014. Complexul aparţine culturii Gumelniţa. Bordeiul 1 - un complex deosebit este locuinţa adâncită denumită bordeiul 1 (B1) descoperită în S.5. A fost surprinsă la -0,50 m adâncime, avea formă rectangulară, baza se găsea la -0,95 m de nivelul actual de călcare. A fost cercetată aproximativ 70%, deoarece intra în profilul de V al suprafeţei 5. Avea formă rectangulară cu colţurile rotunjite. Pe fundul bordeiului au fost descoperite fragmente de la una sau două amfore neîntregibile, ceramică cenuşie lucrată la roată, dar şi grosieră, nisipoasă lucrată la mână, oase de mamifere. Complexul aparţine culturii Chilia- Militari (sec. II-III d.Hr.). Gropa 1 - un alt complex cercetat a fost o groapă circulară descoperită în S.1, ce tăia locuinţa 1. Era un complex din epoca bronzului, în inventar căruia se găseau fragmente ceramice decorate cu brâu alveolat, măturica sau prin împunsături, decor specific culturii Tei. Groapa 2 - descoperită în S.1, sub locuinţa 1, avea formă circulară cu diametrul de cca 0,8 m şi adâncimea de 0,4 m, având inventar format din ceramică Gumelniţa, oase de mamifere. Şanţ 1- este un complex /şanţ ce descrie o formă dreptunghiulară (cu laturile de circa 9x7 m). A fost surprins în S.2, S.3 şi S.5, dar şi S.II/2013. Are gura de 0,40 m, adâncimea de circa 0,70 m, umplutura negricioasă. Inventarul pare unul preistoric, cele mai recente cioburi sunt din epoca bronzului. Şanţ 2 - este un alt complex/şanţ orientat paralel că şanţul 1, a fost surprins în S.4, traversează această suprafaţă, oblic de la E la V. Are la gură circa 0,5 m, adâncimea de 0,4 m. Cel mai numeros material identificat în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată o cantitate importantă de ceramică, în general foarte fragmentată, puţină decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare. Alături de ceramică, am descoperit peste 200 de unelte litice cioplite din silex, dar şi câteva unelte din piatră şlefuite, inclusiv râşniţe, frecătoare, etc. Plastică antropomorfă şi zoomorfă este prezentă prin câteva fragmente. Ceramica de epoca bronzului este fragmentară, are suprafaţa exterioară aspră/poroasă datorită prezenţei nisipului grosier, are culoarea negricioasă sau gălbuie-cărămizie, foarte puţină este decorată. Două fragmente având culoarea cărămizie sunt decorate prin împunsături succesive în manieră specifică culturii Tei, mai multe fragmente au aplicat brâu alveolat sub buză, iar ceva mai multe sunt decorate cu măturica -Besenstrich. Materialele Chilia-Militari constau în fragmente de vase lucrate la roată, în special ceramică cenuşie, fragmente de amfore romane cărămizii, dar şi ceramică grosieră lucrată la mână, având în pastă nisip şi pietricele.