Situl a fost identificat prin cercetări de suprafaţă în anul 2002. Au fost descoperite la suprafaţa solului materiale ceramice specifice culturilor neo-eneolitice Starčevo - Criş şi Gumelniţa, epoca bronzului – cultura Tei, cultura Chilia - Militari (sec. II-III d.Hr.), materiale medievale târzii. În anii 2004 - 2006 au fost derulate trei campanii de cercetare prin care a fost sondat situl, rezultatele confirm...ând descoperirile de suprafaţă (R. Andreescu et alii 2007; A. Frînculeasa et alii 2008). Prin reluarea cercetărilor urmărim realizarea unor observaţii într-un sit Gumelniţa atipic, locuirea fiind una extinsă în suprafaţă, lipsind stratigrafia verticală specifică aşezărilor gumelniţene. De asemenea, amplasamentul acestuia la baza dealurilor subcarpatice, este unul ce pare să asigure o legătură ideală între locuirile specifice din tell-urile Gumelniţa şi din aşezările Stoicani-Aldeni. Aşezarea este situată pe un grind, într-o zonă mlăştinoasă, situl se află la sud de ieşirea Cricovului Sărat dintre dealurile subcarpatice, iar la sud de el se deschide o luncă extinsă, toate fiind elemente ce oferă bune perspective acestei cercetări. Anterior reluării cercetărilor a fost realizată o scanare geomagnetică. Au fost identificate o serie de concentrări ce par să indice prezenţa unor locuinţe arse. În această campanie au fost trasate două secţiuni (şanţuri) ce au traversat situl aproximativ de la est la vest şi de la nord la sud, ce s-au intersectat la mijlocul secţiunii I. Aceste secţiuni au următoarele dimensiuni: S.I – orientată aproximativ est – vest, are 60x1 m; S.II – orientată nord – sud, trasată perpendicular pe S.I în dreptul caroului 17, are 30x1 m. Secţiunile au fost caroiate din 2 în 2 m. Cu ajutorul carotierei au fost realizate în jur de 100 de sondaje, amplasate la nord şi sud de secţiunea I, pe linia carourilor, dispuse din 2 în 2 m. Terenul a fost caroiat cu staţia totală, fiind amplasate puncte fixe pentru dezvoltarea cercetării în anii următori. Grosimea stratului arheologic Gumelniţa are în jur de 0,30-0,40 m, la care se adugă alţi 0,10 m de depunere Starčevo-Criş. Între aceste două nivele de locuire există o depunere naturală gălbuie de maximum 0,15 cm grosime. Precizăm că în toate casetele, nivelul arheologic a fost surprins la adâncimea de –0,18-0,25 m faţă de nivelul actual de călcare, fiind suprapus direct de stratul arabil. Au fost cercetate parţial mai multe complexe arheologice. CPL. 1- în carourile 17-18 din S.I la adâncimea de –0,28-0,35 m au apărut o serie de vase gumelniţene întregibile sparte in situ, alături de bucăţi de chirpici ars, puternic fragmentat, foarte rar apar bucăţi consistente. Şi în S.II în aceeaşi zonă au fost descoperite fragmente ceramice in situ provenind de la un vas. Acest complex urmează ca în campania din anul următor să poată fi dezvelit şi cercetat integral şi eventual definit. Gr. 1 – descoperită în S.I, în carourile 24-25; este o groapă ce se adânceşte de la nivelul de călcare eneolitic, coboară până la -1,80 m de la nivelul actual de călcare. Are diametrul pe profilul de sud de 1,60 m, baza este uşor cotlonită. Umplutura are culoarea negricioasă, inventarul este sărăcăcios. Gr. 2 – descoperită în S.I, în caroul 25, la VNV de Gr. 1. Este o groapă circulară în plan, cu diametrul de 0,70 m, baza atinge -1,43 m de la nivelul de călcare actual. Are pereţii şi fundul lipit cu lut de culoare verzuie. Inventarul este sărăcăcios. Alte două gropi gumelniţene au fost descoperite în S.II, carourile 24 şi 21, ambele cercetate parţial. Materialul faunistic descoperit este fragmentat, abandonat în zone menajere sau în gropile cercetate. A fost identificat şi un dinte uman aflat în poziţie secundară alături de oase de mamifere, ceramică. În stratul Starcevo-Criş au fost descoperite fragmente ceramice, ceva mai rar material faunistic. Cel mai numeros material recuperat în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa, fiind recuperată ceramică, în general fragmentară, foarte multe unelte litice cioplite, dar şi câteva unelte şlefuite. Plastică antropomorfă şi zoomorfă este fragmentară. Ceramica de epoca bronzului este foarte fragmentară, are suprafaţa exterioară poroasă datorită prezenţei nisipului, culoarea negricioasă, foarte puţină este decorată. Materialele Chilia-Militari constau în câteva fragmente de vase lucrate la roată, în special ceramică cenuşie, fragmente cărămizii, dar şi mai grosieră, poroasă, având în pastă nisip şi pietricele. Au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice din sec. XVII-XIX dispuse în poziţie secundară.