Situl este amplasat pe teritoriul satului Vadul Anei la sud de Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa, la est de pîrâul Pasărea, în imediata sa apropiere. Cercetările arheologice preventive din anul 2008 au dus la identificarea unor urme de locuire din perioada secolelor II-I a.Chr., X-XI şi XVI-XVII.1 Cercetările arheologice preventive au constat în practicarea de secţiuni perpendiculare pe Pârâul Pasărea şi a une...i suprafeţe între cele două secţiuni. Secţiunea S 1 a fost practicată la limita nordică a lotului, perpendicular pe Pârâul Pasărea. Ea a avut lungimea de 20 m, lăţimea de 2,00 m şi adâncimea medie de 0,74-1,10 m. Secţiunea S 2 a fost practicată perpendicular pe pârâu. Ea a avut lungimea de 14 m, lăţimea de 2,00 m şi adâncimea medie de 0,80 m. Suprafaţa S A a fost practicată în apropierea lacului, între S 1 şi S 2. Suprafaţa a avut dimensiunile de 10,00 x 8,00 m şi adâncimea medie de 0,80 m. Stratigrafia a fost următoarea: 0-0,30 m - strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic, depunere contemporană; 0,30-0,50 m - strat de pământ de culoare cenuţiu-negricioasă, ce conţine fragmente de chirpic şi rare fragmente de vase ceramice din secolele IX-X şi XIX; 0,50-0,74 /1,10 m - strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic. În timpul cercetărilor au fost recoltate fragmente de vase ceramice ce pot fi datate în secolele II-I a.Chr., respectiv secolele IX-X si al XIX-lea. Majoritatea covârşitoare a acestor materiale au fost descoperite în S 1, fapt ce indică poziţionarea terenului cercetat la limita sitului arheologic. Ceramica din secolele II-I a.Chr. este reprezentată prin fragmente de vase din pastă semigrosieră, cu nisip, arsă incomplet. La interior ele au culoare cenuşie, iar la exterior culoarea cărămiziu-gălbuie. Între aceste fragmente menţionăm un fragment de buton alveolat ce are analogii la vase descoperite în faza târzie a civilizaţiei geto-dacice, în secolele I a.Chr. – I p.Chr.2 Ceramicii getice modelate la roată din pastă cenuşie fină îi aparţine o toartă în bandă de la o cană, din aceeaşi perioadă. Majoritatea fragmentelor de vase ceramice descoperite în cursul acestor săpături provine de la vase ce aparţin evului mediu timpuriu, secolelor IX-X. Vasele au fost lucrate din pastă ce conţine mult nisip, relativ bine cernut. Arderea a fost în general incompletă, predominând vasele cu miezul de culoare cenuşiu-negricioasă şi la exterior de culoare cărămizie sau cărămiziu-gălbuie. Au fost descoperite fragmente de vase cu corp bombat. Fragmentele din partea superioară a vaselor au buza la exterior. Fragmentele de vase descoperite se remarcă printr-o diversitate de elemente de decor. Unul dintre fragmente a fost decorat cu linii simple în val. Alte fragmente ceramice sunt decorate cu o bandă de linii în val deasupra unei benzi de linii orizontale incizate. Un motiv mai rar este o linie în val deasupra unei benzi de linii în val cu analogii la Bucov. Un alt fragment de vas este decorat cu o bandă de linii în val încadrată de suprafeţe decorate cu striuri orizontale. În sfârşit, unele fragmente de vase sunt decorate pe suprafeţe mari cu striuri orizontale. Fragmentele de vase descoperite au analogii la Bucov şi Buftea, unde, majoritatea lor, au fost datate în secolele IX-X.3