.
Valea Casimcei | Comuna: Casimcea | Judeţ: Tulcea | Anul: 2015
Anul:
2015
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca medievală
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Necropolă tumulară
Județ:
Tulcea
Localitate:
Valea Casimcei
Comuna:
Casimcea
Sector:
Asezarea romana/necropola tumulara
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Aaniţei George Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" - CISA, Iaşi
Alexandru Popa Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Băetu Bogdan Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" - CISA, Iaşi
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Carboni Vanessa l’Università degli Studi di Sassari, Sardegna, Italia
Gherman Florin Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova
Honcu Ştefan Institutul de Arheologie Iaşi
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Inculeț Ion Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova
Kucsinschi Linca Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Nopcea Cătălin-Mircea Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nuțu George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Petreuș Ion Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Proca Ion Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova
Szakacs Erich-Noris Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Vasilescu Dan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Raport:

Cercetarea s-a realizat în cadrul proiectului PN-II-PT-PCCA-2013-4-0732 ARCHEOMAP. Tehnici noi de cartare şi investigare noninvazivă a siturilor arheologice în Dobrogea centrală (studiu de caz: bazinul râului Casimcea), (în parteneriat cu S.C. Internio Systems S.R.L. Bucureşti şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), finanţat de MEN prin UEFIDSCI. Pentru judeţul Tulcea avem în vedere cercetarea... întregului teritoriu al unităţilor administrativ-teritoriale străbătute de râul Casimcea sau de afluenţi ai acestuia, respectiv comunele Casimcea, Topolog, Beidaud, Stejaru, Ciucurova, Slava Cercheză. Au fost verificate siturile cunoscute şi au fost identificate altele. Materialele arheologice recuperate sunt în studiu. Comuna Casimcea Pe teritoriul comunei Casimcea au fost identificate mai multe situri, din perioade istorice diferite. O atenţie deosebită a fost acordată zonei situate la E de localitatea Războieni, zonă de pe care au intrat în colecţiile ICEM, în ultimii ani, cca. 500 de monede datate în sec. II-IV p. Chr. Este vorba de un platou mărginit la N, E şi S de râul Casimcea. Pe platoul respectiv au fost identificate: - o aşezare romană (sec. II-IV p. Chr.), în zona de SV a platoului, parţial suprapusă de localitatea actuală; - o necropolă tumulară (putând fi observaţi cca. 20 de movile) în zona centrală; - un cimitir otoman, în zona central-sudică. Din perimetrul aşezării romane au fost identificate numeroase fragmente ceramice: - veselă de masă sud-galică (forma Dragendorff 37), pergameniană (formele Hayes 1 şi 3 Candarli), nord-pontică şi moesică; - amfore heracleene (Selov B) şi sinopeene pentru vin, nord-pontice pentru peşte, orientale (Dressel 24 pentru ulei şi Kapitän II pentru vin) şi ulcioare amforoidale moesice; - veselă de bucătărie şi de băut de factură locală; - greutăţi pentru plase de pescuit. La acestea, se adaugă două baze de amfore de Chios (sec. IV-III a. Chr.) şi două fragmente ceramice medievale (sec. XIV-XV). În toamna anului 2015 au fost realizate cercetări geomagnetice în perimetrul aşezării romane, pe o suprafaţă de 18.000 mp (cinci carouri cu latura de 60 m). Pentru cartarea geomagnetică a suprafeţelor delimitate s-au folosit sonde fluxgate de tip Dr. Förster de producţie germană. Acestea măsoară componenta verticală a câmpului magnetic al pământului. Cei doi senzori magnetometrici ai fiecărei sonde sunt dispuşi la 0,6 m unul deasupra altuia. Valorile înregistrate de echipament reprezintă diferenţa dintre valorile celor două semnale – a celui de sus faţa de cel de jos. Calibrarea corespunzătoare a sondelor dr. Förster oferă o acurateţe a măsurărilor de circa 0,1-0,5 nT. Sondele fluxgate au fost montate pe un cărucior nemetalic. În direcţia mişcării, se înregistrează câte un impuls la fiecare 5 cm. Sistemul a fost propulsat de o singură persoană, cu o viteză de circa 0,6-1,2 m/s. În perimetrul 1, deşi pot fi obserevate unele anomalii de origine „arheologică”, acestea sunt perturbate de drumurile actuale. În perimetrul 2 se distinge o anomalie de formă rotundă cu valori magnetice mari, precum şi o serie de anomalii mai mari, de forme difuze care semnalează prezenţa unor complexe arheologice de dimensiuni mari. Natura şi funcţionalitatea acestor complexe nu poate fi estimată. Din colţurile caroururilor au fost prelevate profile de sol, cu carotiera. Aceste profile sunt în curs de cercetare.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO