In anul 1999 au continuat sapaturile de la castrul roman de pe raza comunei Varadia, in punctul numit "Pusta", intr-o formula de colectiv noua, cuprinzand pe muz. pr. Ovidiu Bozu , de la Muzeul Banatului Montan din Resita si pe lect. Eduard Nemeth, de la Catedra de Istorie Antica si Arheologie a Fac. De Istorie-Filosofie din Cluj-Napoca. Celalt punct arheologic in lucru de pe raza comunei Varadia, numit "Chilii..." a fost cercetat de cerc. pr. I dr. Eugen Iaroslavschi de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj si muz. pr. Ovidiu Bozu si apare ca raport separat. In vara anului 1999 la Varadia – "Pusta" s-a sapat o sectiune orientata SE-NV lunga de 21 m si lata de 2m, la care s-a adaugat in partea ei de SV o caseta de 5 x 5 m, ambele cu scopul dezvelirii si cercetarii in profunzime a coltului de NV al castrului de piatra , cat si in scopul detectarii fara dubiu a elementelor fazei de lemn a acestei fortificatii. In urma sapaturii s-au putut face urmatoarele constatari: - coltul castrului de piatra nu a avut si un bastion de piatra. - in spatele zidului de piatra s-au gasit in plan urme ale unor stalpi de lemn, din care doi de aceeasi forma la 1,50 m in spatele zidului de piatra. Acestia au constituit foarte probabil stalpii de sustinere ai platformei de lemn (Wehrgang), care aici suplinea si lipsa turnului de piatra. - alte gropi de stalpi au fost detectate la 5 – 10 m in spatele zidului de piatra. Ele porneau dintr-un strat aflat mai jos, sub nivelul castrului de piatra, iar forma lor este diferita de cei din faza cu zid de piatra. De asemenea, acesti stalpi de lemn au fost arsi pe loc. Am ajuns la concluzia ca este vorba de elemente ale fazei de lemn, care a suferit un incendiu, iar acesta a insemnat sfarsitul fazei de lemn, la o data inca neprecizata. - din zidul de piatra s-a gasit fundatia, dintr-o gresie locala. In santul de aparare s-a gasit daramatura elevatiei zidului, care a fost construita dintr-un alt tip de piatra, calcar cochilifer, constatare facuta deja de Gr. Florescu in 1932 (Istros I, 1934). Intre pietrele din daramatura elevatiei am gasit fragmente de colturi de monumente anepigrafe (inscriptii pictate?, medalioane funerare?) cu ancadrament, folosite in reparatii la zidul de piatra. - in spatele zidului de piatra al incintei, la 5 m se vede pe profilul de NE urma unui zid scos, ceea ce pare a confirma (fara siguranta deplina) dublarea zidului de incinta din piatra, cel putin intr-o anumita etapa de existenta a fortificatiei - materialul arheologic descoperit este putin, constand mai ales din ceramica de uz comun si dintr-o fibula de tip norico-pannonic cu doua nodozitati, ce se dateaza in prima jumatate a sec.II p.Chr. (v. S. Cocis, Fibulele din Dacia romana, Cluj-Napoca 1998 (teza de doctorat, mss.), p.39, tip 11c). - la 1,30 m adancime sapatura a trebuit oprita din cauza panzei de apa freatica (exact la aceeasi adancime ca si cea raportata de Gr. Florescu in 1932, v.supra). Sapaturile de la castrul Varadia-"Pusta" vor continua si in anii urmatori, prin colaborarea dintre Catedra de Istorie Antica si Arheologie din Univ. "Babes-Bolyai" Cluj si Muzeul Banatului Montan din Resita, in vederea stabilirii fazelor, cronologiei si trupelor cantonate aici, la granita de SV a Daciei romane.