Comuna Vătava este situată în partea de nord–est a judeţului Mureş, la graniţă cu judeţul Bistriţa–Năsăud şi la aproximativ 60 km de municipiul Tîrgu–Mureş. Din punct de vedere geografic, zona este caracterizată de dealuri submontane aflate în faţa versantului vestic al munţilor Călimani. Situl arheologic a fost identificat în extravilanul satului Vătava, la aproximativ 5 km nord de vatra satului, în urma unei... periegheze realizate în toamna anului 2011. Cercetările au continuat, în anii următori, prin realizare unor prospecţii aeriene, geomagnetice şi săpături de diagnostic arheologic. Este vorba de o incintă patrulateră de aproximativ 15 x 15 m de pământ delimitată de un şanţ şi un val. În urma cercetărilor au fost identificate turnul propriu-zis, aflat, aşa cum reieşea şi din prospecţii, în colţul de sud-vest al incintei şi o serie de complexe precum un cuptor şi gropile de stâlpi ale unor construcţii din lemn şi chirpici. În campania din anul 2017 am deschis două secţiuni şi o suprafaţă prin care ne-am propus să identificăm elementele de fortificaţie în partea de nord şi sud respectiv să stabilim cu exactitate dimensiunea turnului. Astfel, pe latura de nord a structurii de pământ a fost trasată o secţiune de 22x1,5 m (S3) care a surprins o platformă de piatră urmată de şanţul de apărare, apoi berma amenajată cu piatră, urmele palisadei şi valul de pământ. Lipit de acesta din urmă se pare că a fost ridicată, în interior, o construcţie din lemn şi chirpici, din care au fost identificate o amprentă a peretelui de lut, o groapă de stâlp şi foarte mult chirpici. Identificarea unui cuptor, sub peretele construcţiei amintite, denotă existenţa a cel puţin două faze de amenajare. Şanţul de apărare avea o lăţime în partea superioară de 1,8 m. Adâncimea sa, de la nivelul actual de călcare este de 1,4 m sau 0,85 m de la nivelul la care a fost surprinsă berma. Aceasta din urmă avea o lăţime de aproape de 2 m în timp ce valul, puternic aplatizat, de aproximativ 4,5 m. Pe latura de sud a zonei fortificate a fost deschisă o secţiune de 13x1,5m (S5) care a surprins valul de pământ, amprenta palisadei, berma şi şanţul de apărare. Dimensiunile acestora şi structura este asemănătoare cu a celor din S3. În partea de nord a secţiunii s-a putut observa o concentraţie mai mare a materialului ceramic împreună cu unele gropi de par şi urme de arsură fapt care ar indica prezenţa unei clădiri destinată preparării şi consumării hranei. S4 (5x5m) a fost trasată pe locul în care a fost identificată o platformă de piatră prin sondajul realizat în anul 2013 din dorinţa de a verifica elementele de construcţie ale turnului. Ceea ce am constatat, până în momentul de faţă, este utilizarea unei cantităţi mari de piatră locală (roci vulcanice) în colţul sud–vestic al incintei. Fundaţia şi soclul patrulater al turnului au fost construite din pietre de carieră de mari dimensiuni dispuse în exterior, spaţiul dintre ele fiind completat cu pietre mai mici legate cu lut (emplecton). În interiorul acestuia, de aproximativ 4 m2 a fost identificat un strat consistent de arsură acoperit de un strat de pământ negru cu pigment de cărbune şi fragmente ceramice. Foarte probabil avem de-a face cu straturi care pot fi puse în legătură cu ultima fază de folosire şi cu distrugerea elevaţiei din lemn a turnului. Materialul arheologic nu a fost foarte bogat, predominând ceramica alături de care s-au mai descoperit mici obiecte de fier şi o aplică de bronz. Prin informaţiile obţinute, în urma cercetărilor arheologice de la Vătava avem o imagine mai detaliată asupra modului de organizare, construcţie şi amenajare a unui dintre turnurile romane de pe limesul de est al Daciei. Spaţiul locuit în epoca romană nu se reduce doar la zona turnului, perimetrul descoperirilor arheologice fiind unul mult mai mare fapt pentru care următoarele campanii se vor concentra asupra acestor zone.