Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Cartier Ortelec - Burgus | Anul: 2010


Descriere:

Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 139713.12 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
mun. Zalău
Localitate:
Zalău
Punct:
Cartier Ortelec - Burgus
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Pop Horea Dionisiu responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Csók Zsolt participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Raport:
Obiectivul vizat este reprezentat de urme vizibile pe teren a elementelor (şanţ, val, zid de incintă) unei fortificaţii romane de tip burgus. Punctul se află pe malul drept al văii Ortelecului, pe a doua terasă a văii, între culmile Poguior şi Măguriţa, în locul cunoscut sub toponimul „La Strâmtoare”. Au mai existat preocupări privind investigarea burgusului în anii 70, rezultatele fiind neconcludente. Datorită faptului, că obiectivul este amplasat în Poarta Meseşană, s-a dorit, în primă fază verificarea elementelor de fortificaţie ale burgus-ului, dacă acestea au fost refolosite şi în Evul Mediu. Un al doilea scop al cercetării a fost stabilirea stratigrafiei monumentului, respectiv relaţiile stratigrafice dintre şanţ, val, incintă, zidul limes-ului, respectiv interiorul burgus-ului. Metode de investigare: În primă fază s-au efectuat cercetări de teren pentru a stabili perimetrul burgus-ului, respectiv suprafaţa acestuia. S-au practicat două suprafeţe de cercetare, după cum urmează: S1/2010 (18 x 1,5 m), orientată E - V, trasată perpendicular pe sistemul defensiv al obiectivului (pe latura vestică orientată către Barbaricum). S2/2010 (8 x 1,5 m) a fost trasată în continuarea S1, dar datorită vegetaţiei existente, s-a trasat din colţul sud-estic al S1, spre interiorul burgus-ului, păstrându-se astfel un profil comun între cele două suprafeţe de cercetare. S1: După degajarea nivelului vegetal, pe întreaga suprafaţă a secţiunii, s-a putut observa un nivel foarte consistent de dărâmătură, care consta în pietre, mortar şi material tegular roman. Între m. 0–2, la -0.40 s-a conturat o vatră de foc, amenajată în interiorul burgus-ului, realizată din lut bătut, împrejmuită cu pietre şi fragmente de cărămidă. De la m. 2 s-a conturat un zid, orientat NE - SV, care, după curăţire, s-a observat clar, că este în legătură cu zidul de incintă a burgus-ului. Zidăria a fost realizată din pietre de dimensiuni mari, ecarisate în faţa paramentului, prinse cu mortar alb degresat cu nisip şi fragmente de cărămidă, iar emplectonul, cu pietre înecate în mortar. Lăţimea zidului este de 1 m. La nivel de fundaţie, această structură se adosează incintei burgus-ului, dar la primele asize din elevaţie s-a putut observa clar că cele două structuri zidite sunt ţesute. După toate probabilităţile această structură este de fapt latura nordică a unui turn de colţ patrulater a cărui dimensiuni încă nu le putem preciza. Zidul de incintă, al obiectivului în discuţie, se prezintă a fi o structură foarte masivă, cu o lăţime de 2,20 m, realizată din pietre prinse cu mortar alb, curat, degresat cu nisip, cu o consistenţă uscată, foarte puternică. În exteriorul acestuia, s-a observat o bermă cu o lăţime de 0,50 m. Atât zidul incintei cât şi al turnului au talpa fundaţiei la -2 m adâncime, iar decroşul fundaţiei la -1,13 m. Zidul turnului a fost descoperit la -0,3m, deci acesta s-a păstrat pe 0,83 m înălţime. Şanţul de apărare al obiectivului are o deschidere de 3,5 m şi se conturează printr-un aspect negricios, umplutura fiind foarte compactă, sol negru pigmentat cu fragmente ceramice, cărbune, cărămizi fragmentare. Timpul capricios ne-a împiedicat să finalizăm golirea acestuia. În ceea ce priveşte materialul arheologic recoltat, acesta constă în ceramică romană cenuşie şi cărămizie, respectiv materiale de construcţie (tegulae). Din nivelul de dărâmătură al zidului de incintă a fost recuperat un vârf de lance din fier, cu nervură mediană. De asemenea a fost recoltat şi un bogat material osteologice, mai ales din zona vetrei de foc identificată. Suprafaţa S2 este paralelă cu latura de S a burgus-ului, la o distanţă de 4 m N de acesta. După degajarea stratului vegetal (-0,40 m), s-au conturat urmele unei presupuse barăci de lemn incendiată. Urmele sunt materializate prin arsură foarte puternică, respectiv o concentrare foarte mare de cărbune. Materialul arheologic recoltat constă în ceramică de uz comun, respectiv material osteologic. Suprafaţa cercetată este de 39 m2. Deşi nu au fost finalizate, cele două suprafeţe trasate au oferit importante indicii privind structura internă şi maniera de realizare a fortificaţiei romane din Poarta Meseşană. Un deziderat, pentru campaniile viitoare, este finalizarea celor două suprafeţe şi continuarea S2 ca magistrală prin întregul burgus, surprinderea zidului la care acesta se adosează, pe lungimea sa în traseul prin care Valea Ortelecului (Poarta Meseşană) este complet blocată. [Horea Pop] ... Vezi mai mult Vezi mai puțin