Au continuat cercetările arheologice în două secţiuni, notate cu S XXXIX şi S XL, pe acropolă, în partea de NV, însumând o suprafaţă totală de 200 m.p. Suprafaţa cercetată reprezintă partea din imediata vecinătate a Sanctuarului rotund cu tamburi de lemn, descoperit în campaniile anterioare, în partea de NV, unde, în afară de cimitirul medieval, care continuă şi în această zonă, au fost descoperite mai multe l...ocuinţe, gropi, cuptoare, vetre şi alte complexe de locuinţe. Ca şi în celelalte zone de pe acropolă, stratul de cultură materială cuprinde toate nivelurile de locuire, începând cu epoca neolitică, perioada de tranziţie, epoca bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, epoca geto-dacică, sec. IV a.Chr. - sec. II p.Chr. şi cimitirul feudal. În cele două secţiuni cercetate au fost descoperite 15 morminte de înhumaţie din sec. XVI-XVII. Toate mormintele sunt creştine, lipsite de inventar. Doar mormântul nr. 18 a avut ca inventar doi cercei din bronz. Majoritatea mormintelor s-au descoperit în zona de S a celor două secţiuni şi mai ales în colţul de SE al secţiunii XXXIX. Buza terasei, în continuă transformare prin rupturile provocate de agenţii naturali, nu a fost folosită pentru înmormântări. Câteva fragmente ceramice din sec. XIV-XV amintesc de existenţa unei locuiri sporadice în această perioadă. Nivelurile arheologice aparţinând epocii geto-dacice, precum şi cele mai vechi, ocupau întreaga suprafaţă cercetată inclusiv această porţiune, ceea ce presupune existenţa locuirii într-o zonă mai mare decât cea de astăzi, dar rupturile repetate au micşorat mereu suprafaţa acropolei. Cele mai vechi urme aparţin epocii eneolitice şi constau mai ales, din fragmente ceramice, chirpici de la locuinţe şi câteva unelte din piatră. Acestei perioade îi aparţin trei locuinţe de suprafaţă, destul de bine marcate de un strat, nu prea compact şi nici prea gros, de chirpici arşi, provenit de la pereţi. În orice caz, spre deosebire de celelalte zone cercetate, aici, aceste urme sunt mult mai compacte. Acest nivel are o grosime de circa 0,35 m şi conţine foarte puţin material arheologic. La fel şi nivelurile epocii bronzului şi prima epocă a fierului. Cu excepţia câtorva fragmente, nimic semnificativ. Primul nivel dacic este marcat de câteva locuinţe de suprafaţă şi una adâncită, precum şi câteva gropi, care au dat un material mai bogat, mai ales ceramică şi chirpic ars de la pereţi. Locuinţele de suprafaţă sunt destul de mari, cu o singură încăpere, de la care au rămas, în special lutuiala şi inventarul ceramic. Cel de al doilea nivel dacic, destul de subţire, are şi el câteva locuinţe de suprafaţă, la care lemnul a fost mult mai intens folosit, dovedit de urmele de cărbune, care pigmentează destul de puternic pământul. Ceramica, mai abundentă, este păstrată mai ales fragmentar, şi cuprinde formele bine cunoscute. Nivelul III dacic este cel mai intens locuit, fiind şi mult mai bogat în urme materiale. Locuinţele sunt bine marcate de straturi de lutuieli care sunt succedate de nivelări. Întregul nivel cenuşiu şi puternic pigmentat de arsuri, cărbune de lemn, cenuşă, fragmente ceramice, pietre, oase etc. Ultimul nivel dacic este străpuns de mormintele feudale sau alte construcţii mai noi care l-au sfârtecat, rămânând doar puţine porţiuni neatinse în care se mai pot vedea complexele de locuire aparţinând sec. I - înc. sec. II p.Chr. În cele două secţiuni XXXIX şi XL au fost descoperite şi cercetate 34 gropi, de provizii, culturale şi pentru resturi menajere, 17 locuinţe de suprafaţă şi una adâncită, două cuptoare şi câteva vetre de suprafaţă. Au fost marcate doar locuinţele de suprafaţă de la care se păstrează mai bine lutuiala sau urmele pereţilor, numărul lor a fost, însă, mult mai mare, în decursul celor 4 secole de existenţă a aşezării dacice de aici. Inventarul acestor complexe de locuire este foarte bogat şi constă din unelte, arme, obiecte de podoabă sau de cult din fier, bronz, piatră, os, precum şi o mare cantitate de ceramică aparţinând tipurilor de vase cunoscute aici pentru perioadele amintite. Printre ele remarcăm cuţite, piroane, seceri, cârlige de undiţă, din fier, seceri din os, mânere, patine, ace, fluiere şi alte obiecte din os, cercei, inele, brăţări, pandantive, fibule şi alte obiecte de bronz, mărgele din sticlă, fusaiole, creuzete, idoli antropomorfi, rondele din ceramică etc. Cea mai diversificată este ceramica, lucrată la mână sau la roată şi cuprinde atât formele locale, cât şi imitaţii după cele greceşti sau romane sau chiar importuri. Importanţa cercetărilor unei asemenea mari aşezări impune continuarea lor, atât pe acropolă, cât şi în zona nefortificată. Menţionăm că investigaţiile nu au fost terminate în campania anului 1994, ele urmând să fie definitivate în anul 1995.