Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ciugudean | Daniela | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia | |
Ciugudean | Horia | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia | |
Gligor | Adrian | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia | |
Luca | Sabin Adrian | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu | |
Scrobotă | Paul | Muzeul de Istorie Aiud | |
Spânu | A. | Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu |
Cercetările din luna august 1999 au reprezentat reluarea săpăturilor cu caracter sistematic în aşezarea de tip pseudo-tell din punctul numit "Cetăţuie", unde fuseseră efectuate anterior mai multe campanii cu caracter de salvare, având în vedere că aşezarea era afectată atât de lucrările unei cariere de pietriş pe latura vestică, cât şi de eroziunea apelor Mureşului, pe latura sud-estică. Campania din 1999, prec...edată de o ridicare topografică a întregii zone, a vizat executarea unei secţiuni magistrale orientate E-V, pe axul lung al movilei, aceasta neputând fi însă săpată decât pe o lungime de 20 m, datorită nerecoltării la timp a culturilor agricole Stratigrafia. Pe întreaga lungime a secţiunii s-a constatat existenţa a trei straturi, reprezentate de humusul situat între 0 – 0,35(0,40)m, urmat de un sol castaniu între 0,35(0,40)m – 0,60m, sub care apare solul virgin, reprezentat printr-o depunere argiloasă. Datorită lucrărilor agricole intense, depunerile arheologice au fost puternic afectate, materiale aparţinând unor epoci diferite apărând amestecate în stratul de humus. S-au păstrat în schimb excelent mai multe locuinţe şi gropi care se adâncesc în solul viu, umplutura lor de culoare mai închisă permiţând uşor delimitarea conturului în plan orizontal. Complexele. În secţiunea I/1999 au fost surprinse un număr de 5 complexe, constând dintr-o locuinţă Basarabi, o groapă aparţinând Bronzului timpuriu, o alta din faza a III-a a culturii Coţofeni, o groapă (probabil rituală) aparţinând culturii Wietenberg, care era tăiată parţial de un bordei din sec. VIII. Vom descrie succint complexele cercetate şi principalele materiale arheologice descoperite. a) Locuinţa Basarabi a fost dezvelită în întregime, prin deschiderea unei casete cu dimensiunile de 5 x 4,50m, constatându-se că aceasta avea o formă rectangulară, cu lungimea de cca. 5,25m şi lăţimea de 3,40m. A fost descoperită o mare cantitate de ceramică, atât în stare fragmentară cât şi întregibilă, care aparţine fazei clasice (II) a culturii Basarabi. Se pare că locuinţa a fost abandonată şi transformată în groapă menajeră, având în vedere extrem de bogatul material osteologic, la care se mai adaugă fragmente de râşniţe. b) Groapa aparţinând Bronzului timpuriu a fost surprinsă lângă peretele vestic al casetei deschise pentru dezvelirea locuinţei Basarabi, care o suprapunea parţial. Ea nu a fost golită decât parţial, urmând a fi cercetată integral în campania viitoare. Puţinul material ceramic recoltat este însă extrem de caracteristic pentru etapa BT I din Transilvania, remarcându-se o strachină de tip "trichterrandschüsel" şi buză cu manşetă alveolată. c) Groapa Coţofeni, de formă ovală, n-a fost dezvelită integral, lăţimea sa maximă surprinsă în secţiune fiind de 1,30m, iar adâncimea de 0,94m de la nivelul actual al solului. Materialul ceramic, în majoritate fragmentar, cuprinde forme şi ornamente specifice debutului fazei Coţofeni III, în plus fiind descoperită o scoică de râu perforată şi o sulă din os. Din umplutura gropii provin şi câteva fragmente ceramice neolitice, care pot fi atribuite culturii Vinèa A. d) Groapa Wietenberg, surprinsă doar parţial în secţiune, a fost ulterior dezvelită integral prin deschiderea în peretele nordic a unei casete cu dimensiunile de 2 x 3,50m. Groapa are gura ovală (1,90 x 1,80m), în secţiune verticală având formă de clopot, fundul său fiind situat la 1,40m de la nivelul actual al solului. În partea inferioară a gropii a fost găsit un vas spart în câteva fragmente, jumătatea dinspre fund fiind depusă pe fundul gropii. Atât vasul respectiv, cât şi alte câteva fragmente din umplutură sunt caracteristice fazei a III-a a culturii Wietenberg. Spargerea vasului şi depunerea fragmentelor sale în groapă par să indice o destinaţie rituală pentru complexul respectiv. e) Locuinţa din sec. VIII a fost dezvelită parţial cu ocazia săpării casetei pentru cercetarea gropii Wietenberg. Ea este de tip semi-bordei, de formă rectangulară, podeaua fiind formată dintr-un strat de lut bătucit. În colţul de NV se afla un cuptor de tip pietrar, printre bolovanii prăbuşiţi fiind descoperit un vas-borcan spart, decorat cu benzi de linii incizate în val şi orizontale. Pentru campania anului viitor ne propunem să continuăm săparea secţiunii magistrale, precum şi dezvelirea complexelor care n-au putut fi cercetate integral în 1999.