Scurtă prezentare a sitului, tipul sitului: aşezare neolitică, dacică şi medievală, localizată pe un dâmb situat la baza Munţilor Plopiş, lângă Valea Josanilor. Obiectivele cercetării: Săpături cu caracter de sondaj, pentru verificarea intensităţii locuirii, a stratigrafiei şi a caracterului descoperirilor prin trasarea a 2 secţiuni: S. 1 (25 x 1,5 m), S. 2 (18 x 1,5 m), paralele între ele, orientate aprox. E ...- V, dispuse la 12,5 m una faţă de cealaltă, m. 0 al S. 2 în dreptul m. 8 al S. 1. Suprafaţa săpată: 64,5 m2. Perioada de desfăşurare: 24 aprilie - 7 mai 2000. Rezultatele cercetării: - descoperirile neolitice - descoperirile dacice Fără a se putea constata existenţa unui nivel de locuire, au fost detectate trei complexe încadrabile cronologic în epoca dacică clasică. Este vorba despre un cuptor (complexul C 1) cu groapă de deservire (complexul C 2), conturate în S. 1. O altă groapă (complexul C 5) dacică a fost detectată în S. 2. Inventarul arheologic descoperit în cele trei complexe este destul de sărac, constând doar în ceramică fragmentară dacică lucrată cu mâna şi mai puţin la roată. Complexul C 1, cu diametrul de 0,8 m şi adâncimea de -0,2 m, s-a conturat în dreptul m. 17 - 18, fiind caracterizat printr-o proastă stare de conservare, pereţii cuptorului fiind păstraţi doar în zona în care ating vatra instalaţiei de foc. Aceasta prezintă urmele unei intense utilizări, înroşirea solului de sub crustă atingând grosimi de 0,05 m. Pe vatră a fost descoperit un strat gros de 0,07 m cenuşă şi câteva fragmente ceramice dacice. Groapa de deservire, cu diametrul de 0,6 m şi adâncimea de -0,1 m, nu a avut inventar, decât cenuşă cu lemn mărunt ars. Complexul C 5, cu diametrul de 1,3 m şi adâncimea de -0,4 m, a fost detectat în dreptul m. 14 - 15 din S. 2, fiind caracterizat de prezenţa la conturare (la -0,2 m) a unei depuneri centrale de pietre, oase de animale şi multă cenuşă, lemn ars şi arsură. În restul umpluturii gropii au fost descoperite fragmente ceramice dacice lucrate cu mâna şi la roată, chirpici, cenuşă, lemn ars. Caracterul complexului este greu de atribuit, fiind necesară extinderea săpăturii pentru surprinderea ansamblului în care au fost amenajate cele trei descoperiri dacice. Descoperirile medievale târzii. Cercetările din aceste sondaje au surprins două complexe aparţinând acestui orizont cronologic (sec. XVII - XVIII). Complexul C 3 se pare că a fost o groapă de scos lutul pentru amenajarea complexului C 4, care este un bordei probabil poligonal, sondajul căzând perpendicular pe acesta, surprinzându-l pe 4 metri. Adâncimea locuinţei este de -1 m, fiind prevăzută cu instalaţie de foc de tip cuptor, foarte deteriorat în urma unei incendieri violente din cauze necunoscute. Resturile acoperişului, probabil din paie, au fost sesizate printr-un strat gros pe alocuri de 0,5 - 0,6 m de cenuşă. Inventarul complexului constă în ceramică fragmentară lucrată la roată, obiecte mici şi nedeterminabile din fier şi o lupă din fier brut. Obiectivele cercetării viitoare. Se doreşte reluarea investigaţiilor în sectoare mai puţin deranjate, de lucrări moderne, ale sitului arheologic. În sectorul vestic sondat în acest an se pot practica cu succes investigaţii exhaustive printr-un sistem de casete pentru salvarea altor complexe arheologice.