În perioada 19 iunie - 13 iulie 2000 au fost realizate cercetări arheologice cu caracter de salvare în punctul, numit convenţional, La Moară, aflat la aproximativ 750 m N de localitatea Mihai Bravu, jud. Tulcea, pe malul stâng al pârâului Taiţa. Zona era cunoscută în literatura de specialitate datorită cercetărilor făcute în anii 1988 - 1989 de o echipă de arheologi ai Muzeului de Arheologie din Tulcea. Cu ace...st prilej se preciza că aici există două nuclee de locuire, primul plasat pe promontoriul ce domină lunca Taiţei (numit convenţional aşezarea nr. 1), cel de-al doilea pe o terasă aflată pe latura sa vestică (numit convenţional aşezarea nr. 2). În urma analizării materialului arheologic s-au stabilit câteva repere cronologice privind locuirea din punctul La Moară, respectiv neolitic, Hallstatt şi epoca medievală timpurie. Datorită condiţiilor specifice din teren (traseul viitoarei conducte), săpăturile arheologice din acest an s-au desfăşurat în special în zona aşezării nr. 1. Obiectivul imediat al cercetării a fost identificarea şi salvarea complexelor arheologice aflate pe traiectoria şanţului viitoarei conducte. În al doilea rând aveam în vedere stabilirea limitelor locuirii în diferitele epoci care s-au succedat pe suprafaţa promontoriului. Trebuie precizat că observaţiile făcute la suprafaţa solului ne indicaseră existenţa unui material eterogen din punct de vedere cultural. Au fost trasate două secţiuni cu o orientare generală N - S, prima dintre ele (notată convenţional S. 1) având dimensiunile 100 x 2 m, cea de-a doua (notată convenţional S. 2) de 30 x 2 m. Din punct de vedere stratigrafic, pe întreaga suprafaţă, s-au identificat: ? stratul vegetal; ? strat de sol cafeniu, măzăros; ? solul steril din punct de vedere arheologic. Ca o primă concluzie, se poate spune că în nici una din secţiuni nu s-a surprins un strat de cultură cu materiale dintr-o anumită perioadă, descoperirile arheologice punând în evidenţă totuşi câteva complexe arheologice (gropi cu dimensiuni reduse şi material ceramic atipic). Majoritatea inventarului arheologic recuperat se concentrează în cel de-al doilea strat, predominând fragmentele ceramice aparţinând epocilor romană târzie (sec. IV - VI p. Chr.) şi medieval timpurie (sec. IX - X p. Chr.). La partea inferioară a acestui strat, şi uneori în solul galben lutos care urmează, s-au găsit fragmente ceramice şi unelte de silex aparţinând eneoliticului, respectiv cultura Gumelniţa (a doua jumătate a mil. V a. Chr.). [Cristian Micu (ICEM Tulcea)]