Perieghezele şi sondajele în peşterile cu sedimente arheologice de pe rama de E a Munţilor Poiana Ruscă s-au putut organiza datorită colaborării dintre Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Catedra de Istorie antică şi medievală, primăria municipiului Hunedoara, Muzeul "Castelul Curtea Corvineştilor" din Hunedoara şi clubul speologic Proteus din Hunedoara. Perieghezele efectuate în vara acestui an au dus la ...descoperirea pentru arheologie (peşterile erau cunoscute de speologi) a mai multor obiective cu sedimente specifice activităţii umane. În prima fază acestea au fost curăţate de căzăturile de piatră din tavan şi de resturile lemnoase sau osoase depuse în perioada contemporană, preparându-se pentru sondaje arheologice. Într-un caz - în peştera de la Ciulpăz - "Bulgărelu" - s-a dat de o groapă săpată cu scopul de a extrage materiale arheologice. Aici s-a curăţat peştera de pământ, pietre şi alte resturi. În continuare s-au îndreptat profilurile gropii pentru a se constata situaţia stratigrafică existentă. Peştera de la "Bulgărelu" este una de versant, cu dimensiuni reduse, plasată pe partea stângă a văii Zlaştiului. Intrarea scundă a fost degajată cu ocazia cercetărilor speologice şi duce într-o sală pavată cu bolovani desprinşi din plafon şi resturi ceramice şi osteologice. Zona intrării poartă pe plafon urmele afumate ale unor vetre de foc, un horn făcând legătura cu suprafaţa. Cercetările vor continua în anul 2001 printr-un sondaj care să verifice stratigrafia cunoscută după îndreptarea profilelor gropii căutătorilor de comori. În hotarul satului Cerişor (com. Lelese) s-au cercetat două peşteri, care vin să completeze informaţiile colectate prin cercetarea peşterii "Cauce" în anii anteriori. Prima dintre acestea este "Peştera I" sau "Peştera Mare". După curăţire - operaţiune mult îngreunată din cauza blocurilor mari de piatră şi a colmatării cu crengi şi trunchiuri de copac - s-a trecut la efectuarea a două sondaje pentru recunoaşterea stratigrafică a obiectivului (S. 1 / 2000 şi S. 2 / 2000). Acestea au fost trasate şi cercetate în "Sala Mare", respectiv în zona intrării. Menţionăm că şi aici s-au descoperit urmele unor gropi săpate înaintea noastră. Stratigrafia peşterii prezintă următoarea succesiune stratigrafică: 1. Strat Vinèa - Turdaş (incluzând ceramică pictată de tip Tăualaş) în care s-au amestecat puţine fragmente ceramice Coţofeni I; 2. Strat Coţofeni, cu mai multe niveluri de locuire. La baza acestuia s-a descoperit o amenajare sub forma unui strat de lut bătătorit pe toată suprafaţa sondajului S. 1 / 2000 (7 x 1,5 m); 3. Strat Wietenberg care a deranjat - uneori - depunerile Coţofeni; 4. Strat din epoca medievală cuprinzând materiale arheologice de sec. XIII - X şi sec. XV. A doua peşteră este "Cerişor II". Dimensiunile sale sunt mici. Sondajul efectuat aici nu a fost finalizat şi va fi continuat în anul 42001. Unităţile stratigrafice descoperite aici aparţin neoliticului şi eneoliticului. În sfârşit, perieghezele din zona montană au dus la identificarea unor aşezări din epoca bronzului. Materialele arheologice descoperite (ceramica) au fost prelucrate statistic, restaurate, sortate şi marcate. O parte a colecţiei descoperite în anii anteriori a fost inventariată. De asemenea, materialele arheologice au fost fotografiate şi desenate. S-au realizat şi primele planşe în vederea publicării. Arhiva de desene şi profiluri se află la MCCC Hunedoara. În periegheze şi pe şantier au efectuat practica de specialitate studenţi ai Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. Ultima publicare a unor materiale arheologice din peşterile de aici: S. A. Luca şi colab., Materiale arheologice din peşteri ale judeţului Hunedoara (I), Corviniana, 3, 1997, p. 17 - 32. Materialele arheologice sunt depozitate la MCCC Hunedoara.