Roman | Judeţ: Neamţ | Punct: Episcopia Romanului | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ursachi | Vasile | responsabil | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului. Episcopia Romanului se află pe un bot de terasă pe partea stângă a râului Moldova, în partea de E a oraşului Roman, pe strada Alexandru cel Bun, nr. 5, judeţul Neamţ. Primele săpături sistematice practicate aici au avut în vedere depistarea urmelor lăsate de vechea biserică din sec. XIV, despre existenţa căreia se ştie doar din documente. Aceste săpături au fost executate în anii 1998 - 1999 şi au avut în vedere, printre altele şi supravegherea lucrărilor de restaurare la Casa Veniamin Costachi şi Biserica Episcopală din sec. XVI.
Obiectivele cercetării. Campania anului 2000 a avut ca scop obţinerea nivelului de călcare la Turnul Episcopiei, precum şi supravegherea săpăturilor legate de restaurare, în vederea surprinderii unor noi elemente de construcţii din diferite epoci, între care, cea legată de vechea biserică, în primul rând.
Rezultatele cercetării şi interpretarea lor. Deşi săpăturile noastre nu au atins suprafeţe prea mari trebuie să notăm faptul că au putut surprinde nivelul de călcare în timpul construirii turnului de la intrare, stratigrafia acestei zone şi câteva materiale din diferite epoci. Tot acum, prin supravegherea săpăturilor legate de construirea paratrăsnetului la biserica episcopală, s-au putut surprinde, în diferite locuri, câteva fragmente de zid, precum şi câteva morminte medievale.
Scurtă descriere. Biserica Episcopală, ctitorie a domnitorului Petru Rareş, a cunoscut, în decursul istoriei sale mai multe intervenţii, impuse fie de acţiunea timpului asupra zidurilor, fie din pricina unor cataclisme naturale, ca de pildă cele câteva cutremure, care au impus efectuarea unor consolidări sau reparaţii. Nici una din ele nu a avut ca intenţie cunoaşterea istoriei locului pe care s-a construit biserica şi mai mult, nu a încercat să răspundă la întrebarea: unde a fost vechea biserică ridicată de Roman I Muşat şi Alexandru cel Bun, mai precis vechea catedrală a Episcopiei Romanului, căreia Ştefan cel Mare i-a dăruit două clopote ce se mai păstrează şi astăzi.
Aşadar, este firesc să ne punem întrebarea unde a fost clădită această biserică ale cărei urme trebuie să existe în acest spaţiu, bine delimitat, al Episcopiei, mai ales că era, sigur, construită din piatră şi cărămidă, aşa cum erau toate bisericile epocii, deoarece Alexandru cel Bun, după cum ne dovedeşte o "carte" domnească din perioada anilor 1414 - 1419, a plătit doi zugravi, Nichita şi Dobre, care să o picteze, aici fiind înmormântată mama sa, Anastasia Doamna, soţia domnitorului Roman I Muşat.
Săpăturile efectuate de noi au avut în vedere un spaţiu delimitat de cele două edificii în curs de restaurare - Biserica Episcopală şi Casa Veniamin Costachi, prin efectuarea a două secţiuni paralele, care au dovedit existenţa, în acest spaţiu, a unui cimitir din sec. XIV - XV din care au fost cercetate 25 morminte. Existenţa acestui cimitir indică faptul că biserica nu era prea departe. Este posibil ca ea să se afle în interiorul catedralei de astăzi sau în spaţiul de la N de edificiu, ceea ce ne-ar putea aduce noi elemente legate de această presupunere.
Săpăturile din acest an au adus, însă şi alte noutăţi legate de existenţa unor construcţii, care, deocamdată nu au putut fi datate, în partea de N a catedralei, un zid în partea de SE a aceluiaşi edificiu, precum şi alte câteva morminte, descoperite în zona de SV, care aparţin unei epoci mai târzii, respectiv sec. XVII - XVIII, dovedindu-se faptul că în această epocă cimitirul de aici era încă în funcţiune.
Tehnici de cercetare utilizate. Supravegherea săpăturilor efectuate de constructori şi sondajele noastre au adus elemente noi de stratigrafie, dar şi un lot semnificativ de obiecte care sunt prelucrate în cadrul Muzeului de Istorie Roman.
Obiectivele cercetărilor viitoare. Rămâne ca în campaniile viitoare să se practice alte câteva sondaje, care să lămurească ansamblul din care fac parte porţiunile de zid descoperite, precum şi datarea lor. Viitoarele cercetări arheologice în spaţiul nordic al catedralei vor aduce, desigur, noi şi importante date referitoare la istoria acestor locuri.
Planşa 54 ... Vezi mai mult Vezi mai puțin