Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Budui | Vasile | Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava | |
Buzdugan | Cătălina | Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Suceava |
Pentru analiza pedologică au fost prelevate probe dintr-un profil pedologic executat în profilul S al martorului central E-V, al T2/2001, care a surprins, în S.I SE, inclusiv şanţul construit la baza movilei. De asemenea, s-a deschis un profil de control la 15 m NE de movilă, în terenul plan, neafectat antropic. Caracteristici geologice. Regiunea studiată face parte din Platforma Moldovenească şi a...re o structură geologică monoclinală, cu stratele de roci mai dure (gresii) alternând cu strate de roci friabile (nisipuri, argile), înclinate uşor dinspre NNV către SSE. Din punct de vedere petrografic, regiunea este caracterizată de prezenţa aproape de suprafaţă a unui orizont de gresii calcaroase volhiniene peste care se află un depozit lutos cuaternar. Relieful are un caracter tipic de podiş ce poartă amprenta structurii geologice monoclinale. Pe fondul acestei structuri s-a dezvoltat un relief de cueste orientate către NV şi NNV. Acestea au o înclinare mare şi sunt afectate foarte intens de procese geomorfologice de versant (alunecări de teren). Din acest punct de vedere, zona Adâncata - "Imaş" este situată între două cueste bine conturate: cuesta Meşcăi (la SE) şi cuesta Hănţeşti la N. Tumulul este situat pe reversul cuestei care se prezintă sub forma unui platou foarte slab înclinat (panta este sub 3o), susţinut de aceste gresii calcaroase. Clima (în prezent) este temperat-continentală, caracterizată prin frecvente secete de vară. Temperatura medie anuală este de 7,9oC, cu un maxim în iunie şi un minim în ianuarie. Precipitaţiile anuale însumează mai puţin de 600 mm, cea mai mare parte căzând la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Regiunea se caracterizează printr-o reţea hidrografică care a evoluat în funcţie de structura geologică. Astfel, se remarcă văile subsecvente ale pâraielor Meşcăi şi Hănţeşti ce retează stratele de roci. Acestea au afluenţi reconsecvenţi (ex. pârâul Boului, pârâul Porcului, valea Pleşei etc.) Vegetaţia spontană din trecut a fost pădurea de stejar (Quercus robur). În prezent în zona T1 şi T2/2001 este vegetaţie ierboasă. Până la despăduririle parţiale ale zonei Adâncata, de la începutul anilor '20 ai sec. XX, necropola era acoperită de păduri de carpen şi stejar. Solurile tipice acestui platou sunt solurile cenuşii formate pe luturi grele şi luturi nisipoase. Textura acestor soluri este luto-argiloasă până la argilo-lutoasă. În morfologia lor este prezent un orizont eluvial (Ame) sub care apare orizontul B argiloiluvial (Bt), uşor pseudogleizat. Reacţia este moderat acidă până în Bt de unde încep să apară carbonaţii şi reacţia devine neutră slab alcalină. În tumul, însă, profilul solului este modificat. Astfel, avem de-a face cu două soluri asemănătoare, de tipul solurilor cenuşii, dar cu unele particularităţi specifice date de caracteristicile unui tumul: panta se modifică favorizându-se scurgerea superficială, concentraţia de materie organică descompusă creşte la adâncimea corespunzătoare defunctului, materialul cu care a fost acoperit acesta a fost adus din preajmă etc. În continuare vom interpreta datele rezultate prin analizele de laborator şi din observaţiile de teren. Proprietăţile morfologice ale acestui profil de sol variază destul de mult. În primul rând culoarea solului prezintă nuanţe de YR (culoare intermediară între galben şi roşu, conform sistemului Munsell) până la adâncimea de 1,6 m, în general închise, după care nuanţa este brun gălbuie sau galben-brun deschisă. S-au pus în evidenţă pete de reducere şi pete de oxidare în orizonturile cuprinse în intervalul de adâncime -1,2/-2,08 m. Orizonturile de la partea superioară prezintă o structură poliedrică mică, apoi către profunzime mărimea agregatelor creşte. Materialul prezintă un grad de compactare ridicat, având o consistenţă în stare uscată dură şi foarte dură. Pentru orizontul bazal (la cca. 2,08 m) este caracteristică prezenţa a numeroase neoformaţiuni carbonatice. Textura variază pe profil destul de mult. Se remarcă orizonturile eluviale (orizonturile 2 şi 6) cu o scădere a conţinutului de argilă şi corespondentele iluviale subiacente (orizonturile 3 şi 7) care prezintă o creştere a acestui conţinut. Materialul de sol face efervescenţă începând cu adâncimea de -1,6 m, ceea ce se explică, pe de o parte, prin evoluţia destul de avansată a acestui sol, iar pe de altă parte prin aportul de material necarbonatic din timpul construirii tumulului. Corespunzător cu acestea, reacţia solului este moderat acidă la partea superioară a profilului, crescând o dată cu adâncimea, devenind neutră la adâncimea de peste -1,4 m şi slab alcalină în orizonturile cu acumulare de carbonaţi. Conţinutul de humus este mijlociu-mic la partea superioară, foarte mic şi extrem de mic la partea inferioară. S-a pus în evidenţă o creştere a conţinutului de humus în orizontul 5 (cu proprietăţi de Am) explicabilă prin aportul de materie organică provenită din descompunerea defunctului, dar şi prin aportul de material, mai bogat în humus, din perioada construirii tumulului. Corespunzător cu cele prezentate anterior variază gradul de saturaţie în baze şi suma bazelor schimbabile. Se observă scăderea celor doi indici în orizontul Ame superior. Conţinuturile de elemente nutritive sunt mici şi foarte mici în cazul azotului şi fosforului, iar în cazul potasiului aprovizionarea este bună.