Aşezarea care se întinde pe mai multe hectare de-a lungul pârâului Brătenilor ocupă pantele uşoare, cu expunere sudică din stânga Văii Bânda. Cercetările, ajunse la cea de-a şasea campanie, au explorat nivele de locuire care se derulează din neoliticul târziu până în evul mediu timpuriu. Nucleele acestor aşezări se suprapun doar în parte şi aşa cum au evidenţiat săpăturile de până acum doar aşezarea de epocă ro...mană în care s-au realizat sondaje sau au fost dezvelite suprafeţe mai mari. În anul 2000 cercetările s-au concentrat în partea sud-vestică a staţiunii, fiind practicate trei perechi de secţiuni (30 x 2,5 m; 26 x 2 m şi 23 x 2 m) şi mai multe casete pentru degajarea complexelor înregistrate. În acest sector depunerile arheologice se reduc treptat, stratigrafia mult mai simplă: stratul de lut galben, steril situat la -1,2 / -1,4 m este suprapus de un strat maroniu-negricios cu urme de chirpic şi arsură, cu puţine fragmente ceramice din bronzul târziu (Wietenberg) care are în general o grosime de 0,4 - 0,5 m. Urmează un nivel cu bogate depuneri din epoca romană peste care, cu intermitenţe, poate fi delimitată o depunere de 0,15 - 0,2 m cu urme de locuire feudale timpurii. Cele mai multe complexe dezvelite în cadrul acestei campanii aparţin nivelului roman, din care au fost identificate un număr de 7 locuinţe şi două gropi de provizii. Gropile locuinţelor, de formă rectangulară se adâncesc cu 0,5 - 1 m de la nivelul antic de călcare, fiind, cu o excepţie, lipsite de instalaţie de încălzire. O situaţie mai deosebită a oferit-o locuinţa 49, pe a cărei podină a fost depus, după abandonarea locuinţei, un pachet de oase aparţinând unui schelet uman, lângă care era aşezat, culcat pe partea stângă, un schelet de câine. Caracterul ritual al acestor depuneri este confirmat de o situaţie asemănătoare înregistrată în urmă cu trei ani în cadrul aceleiaşi aşezări. Materialul arheologic este format mai ales din fragmente ceramice fine şi zgrunţuroase lucrate la roată, alături de vase (borcane şi ceşti) lucrate cu mâna. În cel puţin două dintre locuinţele dezvelite se înregistrează o diminuare drastică a ceramicii cărămizii, vasele lucrate din pastă cenuşie zgrunţuroasă sau fină cu decor lustruit devenind majoritare. Aceste observaţii care se adaugă altor elemente sesizate anterior, vin să întărească bănuiala unei prelungiri a habitatului dincolo de sfârşitul provinciei romane. Din aşezarea feudală timpurie au fost cercetate, în această campanie, un număr de 5 locuinţe de formă rectangulară de tip semibordei cu vetre pietrar amenajate pe latura dinspre pantă. Inventarul acestora se reduce la puţine fragmente ceramice lucrate cu roata înceată şi decorate, în majoritatea cazurilor, cu benzi de linii drepte şi în val, incizate. Lipsa unor piese care să asigure o datare mai strânsă îngrădesc posibilităţile de a fixa mai precis acest orizont de locuire, datat deocamdată destul de larg în secolele VIII - IX.