Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Marcu-Istrate | Daniela Veronica | SC Digital Domain SRL Bucureşti | |
Pascu | Ioan Feodor | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
Cetatea ţărănească din Saschiz, jud. Mureş este o cetate de refugiu, construită de comunitatea germană din localitate pe o înălţime la V de sat. Din acest punct de vedere este una dintre puţinele fortificaţii amplasate în afara perimetrului locuit, ştiut fiind faptul că în general cetăţile săseşti se dezvoltau în jurul bisericilor, în interiorul localităţilor. Cetatea are o formă aproximativ egală, în zidul de... incintă fiind prinse patru turnuri de colţ (Turnul Şcoalei, Turnul Muniţiei, Turnul Voievodal) şi două turnuri de poartă (Turnul Porţii şi Turnul de Pază), toate cu funcţie de pază şi apărare. În centrul incintei se află o capelă, iar pe latura de E fortificaţia a fost dublată cu un Zwinger. Campania arheologică din anul 2000 s-a desfăşurat între 9 august şi 8 septembrie, făcând parte din programul de restaurare a monumentului. S-a avut în vedere toate turnurile cetăţii şi porţiuni de incintă adiacente acestora, cu excepţia Turnului Preotului, care a fost cercetat în anul 2000. O secţiune magistrală a tăiat spaţiul dintre zidurile de V ale capelei şi incintă. Anterior săpăturilor arheologice, întreg spaţiul interior al incintei şi unele porţiuni exterioare au fost defrişate şi desţelenite. Concluziile desprinse pe marginea ultimei campanii arheologice, deşi nu sunt definitive, oferă câteva repere privind evoluţia monumentului. Anterior fortificaţiei actuale pe Dealul Cetăţii din Saschiz a existat un vechi sit preistoric. Până la prelucrarea definitivă a materialului sunt certe doar materialele aparţinând culturii Sighişoara (Wietenberg), urmând a se preciza ulterior dacă aceasta a fost precedată şi de cultura Petreşti, aşa cum pare să sugereze numeroase fragmente de ceramică pictată. Construcţia cetăţii medievale a fost probabil precedată de o activitate de nivelare a terenului, care a distrus complexele preistorice şi a împins materialul spre marginea platoului, în special spre S şi V, acolo unde acesta a fost regăsit din abundenţă. Deşi în campania actuală au fost atinse toate componentele fortificaţiei, cu excepţia Turnului Preotului şi a Casei Porţii, concluziile privind evoluţia cetăţii rămân încă relative. Incinta, aşezată de multe ori direct pe nivelul de călcare, pare a reprezenta faza iniţială a întregului complex, la aceasta fiind ţesute sau adosate toate turnurile cetăţii. Turnurile au fost construite în funcţie de configuraţia terenului, fundaţiile fiind adeseori amenajate în trepte. Turnul Şcoalei are două faze diferite, acelaşi lucru putând fi bănuit şi pentru Turnul Muniţiei. Cu ocazia construcţiei, nisipul necesar amestecului de mortar a fost luat de la faţa locului, constructorii medievali urmând filoanele de balast fin şi nisip, fapt ce a dat terenului un aspect vălurit. Configuraţia astfel rezultată nu a fost de natură să deranjeze, având în vedere caracterul sezonier, de refugiu, al fortificaţiei. Inventarul arheologic este divers şi bogat. A fost descoperită o foarte mare cantitate de ceramică preistorică, relativ puţină ceramică medievală, 18 monede medievale şi moderne, o spadă, un inel, o aplică, materialul fiind în curs de prelucrare. Inventarul se află în posesia Muzeului de Istorie din Sighişoara.