.
Căscioarele | Judeţ: Călăraşi | Punct: D'aia Parte | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Călăraşi
Localitate:
Căscioarele
Comuna:
Căscioarele
Punct:
D'aia Parte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălteanu Cezarina Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov” Iaşi
Şerbănescu Done responsabil Muzeul de Arheologie Oltenița
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Cod RAN:
Raport:

A. Complexele funerare din epoca bronzului. Done Şerbănescu, Muzeul de Arheologie Olteniţa În incinta cetăţii getice, după cercetarea stratului de cultură Latène, au fost identificate două gropi funerare din epoca bronzului. Gropile funerare de formă dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, conţineau schelete aşezate în poziţie chircită, pe partea stângă, cu mâinile îndoite din cot. În ambele morminte a fost... depusă ritual câte o ceaşcă, caracteristică culturii Tei III. Orientarea scheletelor era pe direcţia est-vest, cu craniul spre est şi faţa spre sud. Adâncimea de îngropare, de la suprafaţa actuală a solului, variază între 1,30 şi 1,83 m. Cele două morminte descoperite la Căscioarele, împreună cu alte patru morminte descoperite la Chirnogi cu ani în urmă (publicate de S. Morintz şi B. Ionescu) sunt singurele complexe funerare ale culturii Tei descoperite pe cale arheologică până în prezent. Astfel, prin observaţiile făcute, descoperirea de la Căscioarele aduce contribuţii însemnate la cunoaşterea practicilor funerare ale purtătorilor civilizaţiei Tei. Date antropologice asupra scheletelor din epoca bronzului Cezarina Bălteanu, Centrul de antropologie al Academiei Române - Filiala Iaşi Materialul paleoantropologic se compune din două schelete, din care un bărbat şi un copil, având o stare de conservare deosebit de bună. Această descoperire, excepţională în felul ei, este deosebit de interesantă din punct de vedere antropologic, constituind o sumă de informaţii asupra unor caracteristici a populaţiei civilizaţiei Tei, faza Tei-Stejar. Bărbatul la data decesului era în vârstă de 60 de ani şi prezenta o talie de 167,0 cm (media celor trei metode) care se încadrează în categoria mijlocie. Caracteristicile biometrice şi morfologice ne indică faptul că suntem în prezenţa unui schelet cu caractere mediteranoide şi proto-europoide evidente (numită la noi varianta "danubiană" a tipului mediteranoid). Scheletul copilului, vârsta stabilită a acestuia fiind sub şase ani, indică în special prin craniul său, a cărui schimbare în decursul creşterii ulterioare nu poate fi deosebit de amplă, caracteristici tipologice asemănătoare adultului. B. Aşezarea getică fortificată. Done Şerbănescu, Muzeul de Arheologie Olteniţa, Valeriu Sârbu, Muzeul Brăilei Aşezarea getică de la Căscioarele, împreună cu fortificaţiile sale, ocupă o suprafaţă de 2,5 ha. Ea se află pe un bot de terasă străjuit pe laturile de sud şi vest de apele lacului Cătălui. Campania din anul 1994 a urmărit interceptarea sistemului de fortificaţii pe laturile de sud şi est şi precizarea stratigrafiei aşezării. Astfel, s-a putut stabili că şi pe laturile de sud şi est sunt prezente aceleaşi linii de apărare ca cele întâlnite pe latura de nord în campania anului 1993 şi anume: a) pe latura de est botul de terasă a fost izolat printr-un şanţ, a cărui adâncime exactă încă nu o putem preciza (peste 4 m); b) pe marginea şanţului, în incinta aşezării, au fost identificate două categorii de fortificaţii: o palisadă incendiată, întărită în exterior ca un zid de piatră. În stadiul actual al cercetărilor nu se poate preciza încă raportul între construcţia de lemn şi pământ şi cea din piatră. Cele două linii fiind foarte apropiate crează impresia unei întăriri cu piatră a valului de pământ cu miez vitrificat. Şi pe latura de sud, secţiunea practicată, a interceptat două linii de apărare şi anume: palisada incendiată şi zidul de piatră. Distanţa între cele două linii de apărare este de peste trei metri. Întrucât secţiunea nu s-a putut adânci până la epuizarea stratului de cultură Latène, nu putem preciza cum a fost amenajată panta şi dacă a avut şanţ de apărare pe această latură, fapt puţin credibil întrucât aici aşezarea se mărgineşte cu apele lacului Cătălui. În secţiunea nr. 2, trasată pentru stabilirea stratigrafiei staţiunii nu s-a ajuns până în prezent decât până la adâncimea de doi metri, putându-se stabili deocamdată următoarea succesiune stratigrafică: sub stratul de cultură Latène, gros între 0,70 - 1 m, urmează un strat de cultură aparţinând fazei de tranziţie de la cultura Boian la cultura Gumelniţa. Din această fază s-au identificat două niveluri, nivelul superior aparţinând etapei Fântânele (faza Gumelniţa A1) şi nivelul inferior care aparţine etapei Spantov.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO