Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Covacef | Zaharia | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Papuc | Gheorghe | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Ca urmare a solicitării avizului de la Secţiunea Teritorială a Monumentelor Istorice nr. 10 "Dunărea de Jos", în vederea instalării conduc tei de tranzit gaze D.N. 1200, Km. 123,5 - 124,5 din zona comunei Castelu, judeţul Constanţa s-a încheiat Contractul nr. 16/2001 între MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA şi ROMGAZ S.A. MEDIAŞ în vederea eliberării terenului de sarcină arheologică. ... În partea de E şi N-E a localităţii Castelu cercetările perieghetice au identificat mai multe vetre de locuire: o aşezare romană timpurie; o aşezare autohtonă şi o aşezare cu necropola aferentă din epoca romană bizantină. De-a lungul anilor în zonă s-au mai întreprins fie săpături de salvare, de mai mică întindere (în zona aşezării romane timpurii) sau cercetări mai ample (în aşezarea romano-bizantină). Traseul conductei de gaze traversează toate cele trei aşezări motiv pentru care s-a impus cercetarea arheologică de salvare. În cursul lunilor iunie - iulie s-au întreprins săpături arheologice de salvare în aşezarea romană timpurie situată în partea de N-E a localităţii Castelu, pe traseul conductei de tranzit gaze - între km. 123,5 - 124,5. De-o parte şi de alta a secţiunii magistrale - care urma să fie săpată mecanic pentru amplasarea conductei de gaze - au fost trasate zece secţiuni, fie paralele, fie perpendiculare pe şanţul conductei, plus trei secţiuni suprapuse ulterior de aceasta (S.III, S.IIIM, S.III1). De menţionat că şanţul săpat mecanic pentru conductă a tăiat practic aşezarea. Secţiunile I şi II, orientate E - V, au fost trasate la Km. 124 + 095; dimensiunile acestora fiind de 20 x 2 m; adâncimile au fost determinate de natura descoperirilor. În S. I, în carourile 1 - 3, apare o amenajare din pietre, presupunem un rest de zid. Construcţia a fost afectată însă de săpăturile anterioare făcute pentru conductele de ţiţei (una dintre acestea a apărut în Secţiunea I, la adâncimea de 1 metru). De aici, respectiv la adâncimea de -0,5 m, recuperăm mai multe fragmente dintr-o amforă de dimensiuni mari, precum şi diverse alte fragmente ceramice între care unul cu firnis negru lucios; de asemenea o bucată de tablă de fier. Tot în S. I, caroul 5, dar de la adâncimea de -0,75 m se recuperează o piesă din fier foarte oxidată. Din Secţiunile III şi IIIM, orientate N - S, între Km. 124 + 095 şi 124 + 245, după săparea mecanică a şanţului pentru conductă, recuperăm foarte multe fragmente ceramice, materiale de construcţie - în principal piatră (între acestea este o piatră cu o adâncitură centrală care putea fi utilizată fie drept uşor pentru o poartă, fie drept pivă), dar şi olane, pe care le evidenţiem ca atare, fără a putea identifica însă şi construcţiile cărora le-au aparţinut; toate apar între adâncimile de -0,75/1,6 m. Remarcăm două amfore aproape întregi; o oală getică cu buză răsfrântă, crestată, decorată cu brâu aplicat; o cupă grecească cu decor floral. Menţionăm de asemenea descoperirea, la adâncimea de -1,1 m, a unui opaiţ getic, întreg, cu bazinul de formă ovală şi o toartă la una dintre laturile înguste, având dimensiunile: L: 11,9 cm; LA: 4,9 cm; I: 4,7 cm (Inv. 42375). Tot aici s-au mai găsit: un lanţ din bronz, o verigă din fier şi două piese, fragmentare, de asemenea din fier, fără a le putea identifica utilitatea. La adâncimea de 2,9/3 m, apar câteva resturi osteologice; datorită faptului că acestea se aflau în profilul şanţului nu am putut identifica apartenenţa lor. În profilul de V al secţiunii magistrale, trasată mecanic pentru conducta de gaze, aprox. în dreptul Km. 123 + 900, a apărut la adâncimea de -1 m, pe o lungime de 8 m, un nivel cu pietre, cărămizi şi urme de incendiu; citit de la N spre S acest nivel este foarte vizibil pe primii doi m, unde presupunem un pavaj, şi pe ultimul metru, unde vedem marginea unui zid. În profilul de E al şanţului şi în faţa acestei amenajări, aproape de la nivelul actual şi până la adâncimea de -1 m, apare acelaşi zid din pietre, gros de 0,6 m. Pentru identificarea celor constatate în cele două profiluri, trasăm o secţiune (S. IV), orientată N - S, lungă de 12 m şi lată de 2 m. În S. IV la adâncimea de -0,8 m se găseşte o aplică dreptunghiulară din bronz (ruptă pe mijloc) care are două ţinte pe una din părţi. Tot aici au fost descoperite: un foarte mic fragment de sticlă şi două fragmente ceramice dintr-o cupă. În continuare se recuperează diverse fragmente ceramice, inclusiv getice. De la adâncimea de -0,86 m începe să apară - în caroul 2 - un nivel de pământ roşiatic (pavaj?), gros de cca. 0,15 m. Forma conservată a acestuia este neregulată şi acoperă o suprafaţă de cca. 1 m lungime şi 0,8 m lăţime. Pe lângă materialele ceramice (fragmente de vase de uz casnic), din săpătură se scot şi fragmente de materiale de construcţie (cărămizi şi ţigle). În caroul 4 al S. IV, la adâncimea de -1,1 m, găsim un opaiţ şi fragmente de vase de sticlă. Opaiţul, căruia îi lipseşte o mică parte din bazinul decorat cu o scoică în relief, având dimensiunile: L: 7,5 cm; I: 2,6 cm (respectiv 4 cm, cu toarta); D: 6 cm, se înscrie în tipul XIX Iconomu, datat în primul sfert al sec. II p. Chr. Pot fi luate în discuţie şi opaiţele din tipul VII Iványi, care îşi încep evoluţia în sec. I p. Chr. Paralel cu S. IV, la distanţă de 1,5 m, trasăm S. V. Aici, la adâncimea de 0,35 m (şi la distanţa de 0,4 m faţă de profilul de E al secţiunii) apare un zid din pietre, lat de 0,55 m, înalt de 0,22 m. Cât priveşte materialul arheologic acesta constă din numeroase şi diverse fragmente ceramice, dintre care le menţionăm pe cele aparţinând unei amfore şi cele de la o cupă. În aceeaşi zonă, la 2 m S faţă de S. IV şi S. V, se trasează secţiunea S. VI pe direcţia N - S, paralelă cu şanţul conductei de gaze. De la adâncimea de -0,35 m încep să apară materiale arheologice care, la fel ca în celelalte secţiuni, sunt fragmente ceramice diverse (amfore, ulcioare ş.a.). Pentru a cuprinde cât mai mult din suprafaţa aşezării au fost trasate, consecutiv, încă patru secţiuni (S. VII - S. X) între Km. 124 + 095 şi 124 + 250, în partea de E a şanţului conductei, orientate E - V (deci perpendicular pe şanţul magistral), având dimensiunile de 20 x 2 m. De peste tot s-au recuperat foarte multe fragmente ceramice - în special de la amfore dar şi de la veselă de bucătărie -, precum şi fragmente de la materiale de construcţie (cărămizi şi olane). De la adâncimea de -0,75 m solul începe dă-şi modifice culoarea; apar mici pete roşiatice şi negre, acestea din urmă datorate probabil unor incendii, după cum probează şi fragmentele ceramice afectate de arderi secundare. Deoarece nu am descoperit gura nici unei amfore, deşi s-a descoperit o cantitate apreciabilă din acest fel de recipiente, ne întrebăm dacă nu cumva zona cercetată făcea parte nu din aşezare ci din necropola acesteia. Nu putem face însă această afirmaţie pentru că nu am găsit elementele principale care s-o confirme: resturile osteologice umane (înhumate sau incinerate). Întregul material arheologic rezultat în urma cercetării de salvare a fost dus la laborator pentru a fi curăţat, restaurat şi conservat. Cercetarea acestuia, coroborată cu observaţiile din teren şi analogiile cu cercetările din alte puncte ne va permite concluzii pertinente, singura concluzie care poate fi avansată este că tot materialul descoperit în urma cercetării din zona de NE a localităţii Castelu (Km. 123,5 - 124,5) poate fi încadrat cronologic între sec. I a. Chr. - sec. III p. Chr.