În campania de cercetări arheologice din anul 2001, în aşezarea de la Epureni a fost elaborat un studiu sedimentologic ce a avut ca principale obiective: 1. Studiul nivelurilor observate pe profilele stratigrafice, şi anume dacă există caracteristici sedimentare sau pedologice ce pot fi atribuite unor procese de acumulare sau transformare produsă sub acţiunea factorilor naturali; 2. Stabilirea relaţiei s...tratigrafice dintre nivelurile de locuire şi depozitele naturale din baza aşezării, prin observarea distribuţiei limitei inferioare a nivelurilor de locuire în profilele stratigrafice din suprafaţa cercetată. Succesiunea stratigrafică din această aşezare a fost observată, descrisă şi eşantionată pe profilul de V al suprafeţei S4 şi poate fi prezentată astfel (în succesiune normală): 1. Silt argilos galben brun, bine sortat, omogen, compact, fără incluziuni, cu grosime medie de 0,78 m. Reprezintă o depunere loessoidă acumulată la partea superioară a terasei. 2. Silt fin brun gălbui, bine sortat, omogen, structură în pete datorată carbonaţilor, foarte compact, fără incluziuni, limită inferioară foarte neregulată, cu grosime de 0,17 - 0,21 m. Reprezintă un nivel de acumulare pedogenetică a carbonaţilor. 3. Silt brun gălbui, bine sortat, uşor eterogen, cu fisuraţie prismatică, compact, cu rare fragmente fine de chirpici ars şi oase (1%), cu grosime de 0,19 m. Poate reprezenta un nivel de sol. 4. Silt cu nisip fin, brun cenuşiu, bine sortat, cu structură agregată de bioturbaţie moderat dezvoltată şi fisuraţie prismatică, slab eterogen, compact, cu rare blocuri siltice gălbui şi rare fragmente de chirpici ars, ceramică şi oase, cu grosime de 0,35 m. Reprezintă un nivel de locuire şi prezintă caracteristicile unui orizont al solului actual. 5. Silt cu nisip fin, brun cenuşiu, bine sortat, omogen, cu structură agregată de bioturbaţie bine exprimată şi fisuraţie prismatică, include rare fragmente fine de chirpici ars (1-2%), grosime de 0,28 m. În acest nivel au fost cercetate arheologic resturi ale unor structuri arheologice, reprezentând un nivel de locuire halstattiană suprapusă pedogenetic de orizontul organic al solului actual. 6. Silt cu nisip fin, brun închis, bine sortat, omogen, structură agregată de bioturbaţie bine dezvoltată, moderat compact, cu rare fragmente fine (subcentimetrice) de chirpici ars (1%), grosime de 0,20 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual. După cum se poate observa în descrierea de mai sus, nivelurile de locuire sunt suprapuse de orizonturile pedogenetice ale solului actual, format după încetarea locuirii şi până în prezent. Succesiunea stratigrafică prezentată este situată intre două gropi getice de mari dimensiuni. Studiul micromorfologic ce va fi elaborat pe baza eşantioanelor prelevate pe profilul stratigrafic prezentat va putea aduce elemente suplimentare pentru detalierea stratigrafiei aşezării, prin evidenţierea, la nivel microscopic, a caracteristicilor ce pot fi atribuite proceselor sedimentare, pedologice sau antropice de formare a fiecărui nivel de depunere în parte. În zona vestică a suprafeţei cercetate, au fost observate şi eşantionate patru profile stratigrafice situate, de la N la S, în casetele E (profilele de N şi de S), B şi A. Succesiunea stratigrafică observată pe aceste profile poate fi descrisă (din bază către partea superioară) astfel: 1. Silt argilos, gălbui, omogen, compact, cu carbonaţi (2-3%), fără incluziuni, observat pe o grosime de grosime de 0,1 - 0,5 m. Reprezintă o acumulare loessoidă la partea superioară a terasei. 2. Silt argilos, gălbui, uşor eterogen, cu depuneri carbonatice pe fisuri (5%), fisuraţie prismatică, compact, fără incluziuni, cu grosime de 0,12 - 0,2 m. Reprezintă o acumulare naturală pe terasă şi un orizont de acumulare pedogenetică a carbonaţilor. 3. Silt argilos, galben brun, eterogen, cu fisuraţie prismatică, depuneri carbonatice pe fisuri (5%), foarte rare incluziuni: fragmente fine de chirpici şi oase, grosime de 0,14 - 0,20 m. Reprezintă un nivel de sol anterior primului nivel atribuit culturii Noua. 4. Silt brun gălbui mediu, eterogen, structură agregată slab dezvoltată, fisuraţie prismatică prezentă, rare fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, grosime de 0,14 - 0,17 m. Reprezintă primul nivel de locuire atribuit culturii Noua, afectat de procese pedogenetice. 5. Silt brun închis, eterogen, structură agregată slab exprimată, fisuraţie prismatică prezentă, 1-5% fragmente de chirpici ars, oase fine, ceramică, cu grosime de 0,34 - 0,38 m. Reprezintă cel de al doilea nivel de locuire atribuit culturii Noua. 6. Silt şi nisip fin, brun cenuşiu, uşor eterogen (pete gălbui), structură agregată moderat dezvoltată, 1-5% fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, compact, grosime de 0,16 - 0,24 m. Reprezintă primul nivel de locuire atribuit Hallstatt-ului. 7. Silt şi nisip fin, cenuşiu închis - mediu, omogen, 1-10% fragmente de chirpici şi ceramică, structură agregată moderat dezvoltată, fisuraţie prismatică moderat dezvoltată, compact, grosime de 0,12 - 0,22 m. Reprezintă cel de al doilea nivel de locuire atribuit Hallstatt-ului. 8. Silt şi nisip, cenuşiu închis, omogen, structură agregată bine dezvoltată, fisuraţie prismatică, moderat compact, cu foarte rare fragmente fine de chirpici ars şi ceramică, grosime de 0,13 - 0,09 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual. 9. Silt şi nisip, brun închis, omogen, foarte rare incluziuni, foarte compact, cu grosime de 0,10 - 0,15 m. Reprezintă partea superioară a orizontului arabil, compactată prin lucrări agricole. Studiul micromorfologic ce se va elabora pe baza eşantioanelor prelevate pe aceste profile va avea în vedere identificarea oricăror indicii, asupra activităţilor umane, prezente în nivelurile culturale, ca şi caracterizarea condiţiilor de formare a nivelurilor pedogenetice. În marginea sudică a suprafeţei cercetate, pe profilul estic al secţiunii S4, în zona 55 - 61 m, a fost cercetată o depunere ce prezintă aspectul de "cenuşar". Succesiunea stratigrafică observată pe acest profil poate fi descrisă după cum urmează (din bază către partea superioară): 1. Silt argilos galben brun, eterogen, cu depuneri carbonatice pe fisuri, fisuraţie prismatică, fără constituenţi antropici, observat pe o grosime de 0,18 m. 2. Silt, brun roşcat închis, relativ omogen, cu foarte rare fragmente fine de chirpici ars şi cărbune, ce include foarte rari constituenţi antropici (chirpici ars şi cărbune fin), cu limită inferioară distinctă şi neregulată şi grosime medie de 0,59 m. Acest strat este interpretat ca un orizont pedologic. 3. Silt, brun roşietic, relativ omogen, cu impregnaţii feruginoase, cu rari constituenţi antropici, cu limită inferioară neregulată difuză, cu grosime de 0,19 - 0,34 m. Este interpretat ca un orizont pedologic. În extremitatea nordică a secţiunii, unde ultimul nivel descris are o grosime de numai 0,19 m, acesta este suprapus de două niveluri ce pot fi descrise astfel: 4. Silt şi nisip fin, brun mediu, cu structură agregată, fisuraţie prismatică, cu foarte rari constituenţi antropici, cu limită difuză neregulată şi grosime cuprinsă între 0 (către S) şi 0,2 m. Acest nivel este interpretat ca un nivel de locuire hallstattian. 5. Argilă, cenuşie închis, relativ omogenă, cu 1 - 5% constituenţi antropici, cu limită distinctă, cu grosime cuprinsă între 0 şi 0,15 m. Reprezintă un nivel de locuire hallstattian. 6. Silt şi nisip fin, brun închis, cu structură agregată, fisuraţie prismatică slab evidenţiată, cu foarte rari constituenţi antropici, limită inferioară gradată neregulată şi grosime medie de 0,2 m. Reprezintă orizontul arabil al solului actual. Studiul micromorfologic al celor 7 eşantioane prelevate pe acest profil va avea în vedere, în primul rând, analiza nivelurilor de cenuşar. Cvasi-absenţa constituenţilor de origine antropică şi trăsăturile pedologice cum sunt culoarea, structura şi caracterul limitelor ne îndreptăţesc să considerăm, ca ipoteză de lucru, faptul că suntem în prezenţa unor orizonturi pedologice, care nu prezintă caracteristici diagnostice ce pot fi atribuite activităţilor umane. O atenţie deosebită va fi acordată şi nivelului de argilă, în care frecvenţa constituenţilor antropici este ceva mai ridicată, în scopul identificării acestora şi înţelegerii modului de formare.