.
Vaslui | Punct: Curţile Domneşti | Anul: 1994
Anul:
1994
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Vaslui
Localitate:
Vaslui
Comuna:
mun. Vaslui
Punct:
Curţile Domneşti
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Andronic Alexandru responsabil Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare", Vaslui
Tamilia Simion Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare", Vaslui
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice de la Curţile Domneşti - Vaslui au fost organizate în anii 1992 şi 1993 în sectorul A, având ca obiectiv verificarea stratigrafiei în această zonă. Au fost cercetate secţiunile: A XXV, orientată E-V, cu dimensiunile de 10 x 2 m, A XXVI şi A XXVII, orientate N-S, cu dimensiunile de 12 x 2 m şi 3o x 2 m. Notarea secţiunilor s-a făcut încontinuarea celor cercetate în cursul anului 1978. Di...n punct de vedere stratigrafic, situaţia, cu mici modificări determinate de natura complexelor, este identică celei observate anterior. Astfel, în secţiunea A XXVI stratigrafia este următoarea: sub stratul vegetal care are o grosime de 15 - 20 cm se află o depunere corespunzătoare secolelor XIX - XX de aproximativ 40 cm. Urmează o lentilă de pământ de nivelare, galben, de aproximativ 15 cm. În continuare, se află un strat negru-maroniu (30 cm). În partea sudică a secţiunii această depunere este întreruptă de lentile de nisip şi arsură provenind de la bârne şi scânduri carbonizate. Stratul corespunzător secolelor XVII - XVIII îl constituie o depunere de pământ cenuşiu de aproximativ 30 cm. Sub acest strat s-a constatat existenţa unui pavaj din pietre de râu, mici şi mijlocii, surprins în partea de N a secţiunii, care constituie nivelul corespunzător sec.XV. În partea de S pavajul este întrerupt, constatându-se existenţa unui sol negru granulos, 50 - 60 cm, de fapt humus-ul medieval, în care s-au descoperit materiale specifice acestei perioade. Sub acesta se află un sol galben scurs urmat de solul galben verzui, de fapt solul viu. Au fost surprinse următoarele complexe: pavaj de pietre şi două gropi menajere în secţiunea A XXVI, construcţie medievală de zid în secţiunea A XXV. Resturile unei alte construcţii de zid şi cărămidă a fost identificată în secţiunea A XXVI, acestea fiind însă, posterioare perioadei ştefaniene. Continuarea cercetărilor în acest sector urmează a aduce noi elemente privind datarea şi eventual evidenţierea altor constrrucţii în această parte a Curţii. Inventar Sec.XV. Aparţinând acestui secol a fost descoperită ceramică, obiecte de metal, piatră, os şi piele. Ceramica descoperită este de două categorii: de uz comun - roşie şi cenuşie, şi ceramica smălţuită. Ceramica roşie şi cenuşie se încadrează în repertoriul tipologic şi stilistic identificat la Curţile Domneşti şi în campaniile anterioare: vase borcan cu buza înaltă sau scurtă îngroşată, oala cu toartă, castroane scunde cu deschiderea largă şi fundul plat, capace cu pereţii subţiri şi şănţuirea interioară lângă buză carcateristică. Pasta din care au fost realizate vasele este de bună calitate. Ca decor se întâlnesc: linii paralele dispuse la distanţe foarte mici, egale, linia vălurită incizată, decorul realizat cu rotiţa. În ceea ce priveşte ceramica smălţuită remarcăm un fragment de buză având ca decor o ghirlandă. Smalţul, de culoare verde oliv, a fost aplicat la exterior, peste un strat de angobă albă. Un alt fragment este smălţuit tot în exteriorul vasului având culoarea verde închis. Cahle. Marea majoritate provin din regiunea pavajului. Ele sunt atât smălţuite cât şi nesmălţuite, realizate dintr-o pastă omogenă, fină, arsă la roşu. Smalţul cahlelor este de culoare verde, verde irizat, galben auriu, datând atât din prima cât şi din a doua jumătate a sec. XV. Se impune atenţiei un fragment acoperit cu angobă alb cretoasă. Acesta provine din unul din colţurile cahlei, având ca decor crucea cu bară simplă. Acest motiv se mai întâlneşte în diferite combinaţii şi pe alte cahle de la Curţile Domneşti, între care una reprezentând o ceată de cavaler cu flamuri şi bandiere. Între celelalte motive ornamentale menţionăm pe cele geometrice, cele zoomorfe precum şi un fragment din categoria celor cu decor compozit. Obiecte din fier. Cele mai multe provin de la locuinţe, dar au fost descoperite şi unelte, arme, piese de echipament militar. În categoria pieselor provenite de la locuinţe enumerăm în special cuie şi piroane, ţâţâni pentru uşi şi ferestre, fragmente de balamale, scoabe, un retez, verigi de la belciuge. Uneltele sunt reprezentate printr-un topor, două dălţi, fragmente de cuţite, un amnar de tipul celui în forma literei B. Armele sunt reprezentate printr-un manşon de la un vârf de lance şi un vârf de săgeată. Aparţinând echipamentului militar enumerăm un braţ al unui pinten şi o duriţă de pinten având iniţial 6 spini, din care se păstrează doar 5. Tot din stratul aparţinând sec. XV mai provine un fragment de centură din piele, de asemenea, câteva catarame păstrate fragmentar. Din acest strat provin două monede: una divizionară, probabil un firfiric, într-o stare de conservare foarte proastă, din construcţia de zid distrusă din A XXV. Cea de a doua, din argint, a fost descoperită între pietrele ce alcătuiesc pavajul din A XXVI. A fost emisă în timpul lui Alexandru cel Bun, datând astfel pavajul menţionat în prima jumătate a secolului al XV. S-au mai descoperit ceramică de Iznik şi alte obiecte din sec. XVII şi XVIII. Cercetările anilor 1992 şi 1993, deşi de mai mică amploare comparativ cu anii trecuţi, au scos în evidenţă existenţa în sectorul A a unei locuiri a Curţii încă din primul sfert al secolului XV, în timpul lui Alexandru cel Bun. Inventarul din a doua jumătate a secolului al XV-lea, descoperit şi în cursul acestor două campanii întregeşte imaginea Curţii Domneşti a lui Ştefan cel Mare, documentată anterior prin descoperirea resturilor fundaţiilor şi impune continuarea cercetărilor în acest important obiectiv istoric al oraşului Vaslui.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO