Complexul de staţiuni neolitice de la Limba se află în bazinul mijlociu al Mureşului, pe prima terasă (inferioară) din stânga râului, la o înălţime de aproximativ 15 m faţă de nivelul acestuia, între localităţile Oarda de Jos, spre vest, şi Limba, spre est (partea stângă a DJ 7), având în faţă, la aproximativ 3-4 km (linie dreaptă spre N) oraşul Alba Iulia. În campania anului 2001 a fost abordat sec...torul de sit cu toponimicul "Vărăria", sector care a mai fost cercetat în prealabil - în cadrul grant-urilor de cercetare arheologică ale Centrului de Cercetări Pre- şi Protoistorice (Universitatea "1 Decembrie 1918" – Alba Iulia) - între anii 1996-1998, când s-au realizat două taluzări LI/1996, LII/1997 şi o secţiune de control stratigrafic SXI/1998. În urma acestora s-au constatat următoarele: -locuirea intensă a terasei Mureşului de către purtătorii culturii Vinèa şi Starèevo-Criş dovedită prin grosimea stratului de cultură, ce coboară până la adâncimea de cca 1,8 m); -zona nordică a terasei a fost distrusă într-o oarecare măsură de apele Mureşului, aflate aici intr-o zonă de cot activ, pe de o parte şi lucrările antropice de nivelare şi consolidare a terasei, pe de altă parte. Pentru surprinderea unei secvenţe stratigrafice cât mai complete, pe o arie cât mai extinsă şi dezvelirea integrală a locuinţei surprinse în SXI/1998, au fost deschise trei secţiuni orientate nord-sud, una în prelungirea celeilalte, cu martori de 1m între ele, în scopul relevării evoluţiei secvenţelor stratigrafice pe axa nord-sud. SXIII/2001 Având dimensiunile de 10x2 m, a fost deschisă perpendicular pe capătul nordic al terasei fiind lăsat un martor stratigrafic de 1m faţă de extremitatea sudică a taluzării din anul 1997. Ulterior, pentru surprinderea integrală a unuia dintre complexe (G2), a fost deschisă o casetă adiacentă pe latura estică a capătului sudic, cu dimensiunile de 3x2 m, fiind lăsat martor stratigrafic de 0,2 m. Datorită lucrărilor de amenajare a terasei, în cadrul caroului 1 este semnalată o diferenţă de nivel de aproximativ 0,5 m. Stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: -0-0,3 m – nivel vegetal, negru închis, sfărâmicios. Materialul ceramic prezent în acest nivel a fost antrenat, din nivelul inferior, de lucrările agricole. Acesta este puternic fragmentat. -0,3 m-0,6 m – nivel cenuşiu închis, ce aparţine culturii Vinèa, faza clasică (B). La baza acestuia a fost surprins nivelul de călcare, aglomerare de ceramică, pietre de râu şi material osteologic. Dintre materialele descoperite trebuie amintite: o sulă din metal (Cupru ?), cu parte activă la ambele capete, capace de vas, picioare de cupă, material ceramic pictat de tip Lumea Nouă etc. -0,6 m - 0,85 m – nivel cenuşiu deschis, afânat, cu apartenenţă culturală Vinèa, faza timpurie (A3?), dată de materialul ceramic (fragmente de vase negru-cenuşiu decorate cu pliseuri fine şi benzi incizat-punctate înguste, puternic lustruite, picioare de cupă goale în interior etc.) -0,85 m-1,2 m - strat brun, slab pigmentat. Materialul arheologic apare în cantităţi reduse: ceramică reprezentată prin fragmente barbotinate, picioare de cupă scurte realizate din pastă cu material organic, material litic reprezentat prin piese de silex şi obsidian, pietre de râu etc. Nivelul aparţine culturii Starèevo-Criş. Dintre complexele descoperite (G1/2001, G2/2001 şi L1/2001 din C1) o atenţie deosebită trebuie acordată G2, complex cu rol cultic. Surprinsă încă din primul nivel de locuire, în cadrul carourilor 4-5, groapa străpunge toate nivelurile şi coboară în steril până la adâncimea de 2,1 - 2,3 m. Forma gropii este circulară, cu un diametru de aproximativ 1,5 m. Cu aspect de clopot, aceasta prezintă mai multe niveluri de umplere succesive, cu mai multe straturi de cenuşă. La adâncimea de 1,1 m, central, a fost semnalată prezenţa unei vetre, făţuită, cu o grosime de 5 cm, fragmentată, pe care a fost pus un cap de bour. Fragmente din această vatră au fost descoperite şi în straturile inferioare de cenuşă. Pe fundul gropii, în stratul de cenuşă au fost descoperite un corn de cerb, vase ceramice sparte şi oase provenind de la animale de talie mare. În aglomerarea de vase ceramice sparte dinspre peretele vestic al gropii au fost depuse două grupări de câte patru oase. Materialul ceramic, în cantitate mare, permite încadrarea complexului în cultura Vinèa, faza clasică. SXIV/2001 Cu dimensiunile de 10x2m şi o orientare nord-sud, secţiunea a fost amplasată perpendicular pe vechea secţiune SXI din 1998, având drept scop surprinderea, pe cât posibil, a limitei estice a locuinţei dezvelite în campania anului 1998. Urmărind dezvelirea integrală a complexelor M1/2001 şi B1/2001 apărute în urma săpăturii, au fost deschise, pe laturile de est şi vest, două casete adiacente (CI/2001 şi CII/2001) cu dimensiunile de 2,5 x 1,5 m, respectiv 3 x 2,5 m. Din punct de vedere stratigrafic, succesiunea nivelurilor de cultură este identică cu cea din SXIII, cu menţiunea că straturile de cultură coboară până la adâncimea de 1,5 m. La adâncimea de 0,5 m, pe toată suprafaţa secţiunii s-au profilat resturile locuinţei L1/1998, datată în etapa B1-B2 a culturii Vinèa. Materialele recoltate constau în ceramică (toate speciile, vase întregibile), unelte de os şi corn, utilaj litic cioplit, silex şi obsidian. De amintit sunt şi urmele de pari şi nuiele impregnate pe resturile de pereţi de chirpic. Sub locuinţă s-a profilat o aglomerare de râşniţe şi lespezi de piatră în apropierea căreia a fost descoperit un schelet uman (-0,8 m).Mormântul, orientat sud-vest - nord-est, reprezintă o groapă de formă ovală în care a fost depus scheletul, în poziţie chircită, culcat pe partea stângă. Inventarul constă dintr-un vas ceramic de factură grosieră, aşezat pe tibia mortului cu gura în jos şi cochilii de scoici şi melci. În apropierea mormântului, în CI/2001, la adâncimea de 0,7 m a fost descoperită o vatră făţuită, albiată, cu cel puţin două faze de refacere, în legătură directă cu groapa mortului şi aglomerarea de râşniţe. Pe parte vestică de a secţiunii şi în CII/2001 a fost surprins bordeiul B1/2001, cu pereţii cuptoriţi, ce porneşte din nivelul vincian timpuriu, străpunge stratul Criş şi coboară în steril până la 3 m. În interior bordeiul a apărut o vatră cu mai multe faze de amenajare. La adâncimea de –0,5 m. în colţul nord-estic al CII/2001, s-a profilat o aglomerare compactă de chirpici. În urma şpăcluirii chirpiciului a apărut calota craniană a unui schelet uman (M2/2001). După demontare s-a observat că este vorba de un individ adult (spre deosebire de M1 care pare a fi fost un copil), aşezat în poziţie chircită, pe partea dreaptă, ce avea ca inventar un vas întregibil depus la cap şi unelte de os răspândite pe lângă el. Mortul era depus pe o platformă realizată din resturi de pereţi, bucăţi de chirpici fiind puse şi pe lateral ceea ce dădea impresia realizării unei "ciste" amenajate. Tot în CII a fost surprinsă şi partea estică a bordeiului, unde exista o treaptă care ţinea probabil de intrarea în acesta, partea estică fiind mai puţin expusă vântului şi curenţilor de aer. Datorită lipsei de timp această casetă a intrat în conservare. Concluzionând, descoperirea celor două morminte aduce date importante despre ritul şi ritualul de înmormântare al comunităţilor neolitice de la Limba care până în prezent ne erau necunoscute ci numai bănuite prin comparaţie cu alte comunităţi din aceeaşi perioadă. Totodată materialele descoperite în această campanie aduc o lămurire mai detaliată a evoluţiei culturii Vinèa în această zonă. SXV/2001 Având dimensiunile de 8x2m. a fost trasată între cele două secţiuni amintite anterior cu orientarea nord-sud. Situaţia stratigrafică, identică în ceea ce priveşte succesiunea straturilor de cultură o leagă organic de cele două stratigrafii din secţiunile mai sus amintite. La adâncimea de –0,5 m a fost surprinsă pe întreaga suprafaţă a secţiunii, o aglomerare de ceramică şi chirpici, precum şi material osteologic. S-a constat că aparţinea, cu cea mai mare probabilitate, aceleiaşi locuinţe surprinsă stratigrafic şi în S XIV. În carourile 3-4, de remarcat apariţia a 4 fragmente ceramice pictate aparţinând complexului "Lumea Nouă-Cheile Turzii"; decorul este tipic: fond-angobă de culoare alb-gălbuie, peste care sunt trasate benzi de linii de culoare roşie. În caroul 1 a apărut un vas întreg, bitronconic, cu 4 butoni de prindere, din categoria uzuală. După demontarea resturilor locuinţei , la 0,7 m adâncime s-a profilat o vatră exterioară (V1), amenajată într-o groapă, cu mai multe faze de refacere (făţuieli), având un diametru de 80-90cm. În nivelul vinèian timpuriu a mai apărut o vatră (V2) tot cu faze de reamenajare. Din lipsa timpului afectat cercetării în acest sit, s-a decis conservarea secţiunii în acest stadiu al cercetării şi continuarea în campania viitoare. Pentru această unitate stratigrafică, chiar dacă nu a fost cercetată până la atingerea sterilului, o concluzie importantă ce se poate trage este apariţia din nou – ca şi în campaniile anterioare – a ceramicii pictate aparţinând complexului "Lumea Nouă-Cheile Turzii", în asociere cu ceramică tipică aparţinând fazei timpurii a culturii Vinèa. O altă latură importantă a cercetărilor arheologice de la Limba a fost aceea a aplicării unor metode şi tehnici moderne de cercetare intedisciplinară. Astfel din vetrele dezvelite în această campanie au fost ridicate probe de arheomagnetism. Din nivelurile culturale şi complexele închise s-au recoltat probe paleobotanice şi palinologice. În concluzie, săpăturile desfăşurate în această campanie au confirmat informaţiile stratigrafice obţinute în campaniile anterioare şi au dus date noi asupra unor aspecte legate de viaţa spirituală a comunităţilor vinèiene de aici.