Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1450
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 62547.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Sector:
Sector I Thermae
Toponim:
Durostorum
Localizare:
| 62547.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălan | Gabriel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bâltâc | Adela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ştirbulescu | Christina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja | Decebal | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dima | Mihai | participant | CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti |
| Elefterescu | Dan | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Raport:
Principalele obiective au fost delimitarea spre S şi E a edificiului termal precum şi cercetarea altor complexe surprinse la N de acesta.
Cercetarea a continuat prin trasarea unor noi suprafeţe, către E, precum şi în unele puncte deschise în campania precedentă. Edificiul are o suprafaţă, surprinsă, de aproximativ 350 mp, este orientat SSE-NNV, fiind delimitat la N şi V de ziduri construite în tehnica opus mixtum cu mortar (nisip, pietricele, cărămidă pisată), păstrate pe înălţimi diferite, cel de N fiind demantelat pe aproape toată suprafaţa. Cercetarea a pus în evidenţă existenţa a cel puţin unei noi încăperi spre E, pe lângă cele 5 deja evidenţiate în campaniile anterioare2. Această încăpere, cu o suprafaţă de aproximativ 42 mp, este delimitată la S de un zid, orientat E-V, din piatră legată cu pământ (l = 0,55 m), în timp ce din zidurile de E şi N au fost surprinse doar urmele fundaţiilor (l = 0,60 m). Zidul de V, surprins doar parţial în profil, este construit în tehnica opus mixtum, pe alocuri păstrându-se urme de tencuială.
În ceea ce priveşte funcţionalitatea încăperilor, credem că în stadiul actual al cercetării este timpuriu să ne pronunţăm, dar putem menţiona doar că instalaţia de hypocaust apare doar în 3 încăperi cercetate, iar în încăperea de la S, se observă o prezenţă masivă a arsurii.
În ceea ce priveşte complexele aflate la N de edificiul termal, menţionăm un canal, orientat SV-NE, surprins pe o lungime de 3,80 m. Canalul este construit cu marginile din pietre de dimensiuni medii, lăţimea lor stânga-dreapta fiind de aproximativ 0,20 m, iar canalul propriu-zis (l = 0,32 m; h = 0,13 m) este construit din cărămizi legate cu mortar (cu dimensiunile fie de 0,30 x 0,30 m, fie de 0,30 x 0,16 m). Spre E de canal s-a cercetat un pavaj construit din fragmente de cărămizi, ceramică, fragmente provenite de la elementele de canalizare şi pietre de mici dimensiuni. Canalul şi pavajul sunt mărginite la S de un zid, păstrat într-o stare foarte proastă, construit din pietre de mici dimensiuni legate cu pământ, ce ar putea să indice faptul că după ce edificiul termal îşi încetează existenţa, foarte probabil în a II-a jumătate a secolului al II-lea, în imediata apropiere se construiesc edificii modeste, cum de altfel putem observa in situaţiile arheologice surprinse în sectorul 2.
Materialul recoltat constă îndeosebi din elemente de construcţie specifice naturii edificiului, fragmente ceramice şi de sticlă (mai ales recipiente pentru păstrarea soluţiilor cosmetice), obiecte de podoabă (mai ales mărgele din sticlă). Din materialul numismatic recoltat din perimetrul edificiului (zece monede) doar şase sunt în poziţie stratigrafică clară, ele încadrându-se în limitele cronologice deja stabilite3. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin