.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca bizantină
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Sector:
Sector I Thermae
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bălan Gabriel Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Dima Mihai CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti
Dumitraşcu Emil Muzeul Naţional de Istorie a României
Elefterescu Dan Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
Vleja Decebal Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Principalele obiective au fost delimitarea spre S şi E a edificiului termal precum şi cercetarea altor complexe surprinse la N de acesta. Cercetarea a continuat prin trasarea unor noi suprafeţe, către E, precum şi în unele puncte deschise în campania precedentă. Edificiul are o suprafaţă, surprinsă, de aproximativ 350 mp, este orientat SSE-NNV, fiind delimitat la N şi V de ziduri construite în te...hnica opus mixtum cu mortar (nisip, pietricele, cărămidă pisată), păstrate pe înălţimi diferite, cel de N fiind demantelat pe aproape toată suprafaţa. Cercetarea a pus în evidenţă existenţa a cel puţin unei noi încăperi spre E, pe lângă cele 5 deja evidenţiate în campaniile anterioare2. Această încăpere, cu o suprafaţă de aproximativ 42 mp, este delimitată la S de un zid, orientat E-V, din piatră legată cu pământ (l = 0,55 m), în timp ce din zidurile de E şi N au fost surprinse doar urmele fundaţiilor (l = 0,60 m). Zidul de V, surprins doar parţial în profil, este construit în tehnica opus mixtum, pe alocuri păstrându-se urme de tencuială. În ceea ce priveşte funcţionalitatea încăperilor, credem că în stadiul actual al cercetării este timpuriu să ne pronunţăm, dar putem menţiona doar că instalaţia de hypocaust apare doar în 3 încăperi cercetate, iar în încăperea de la S, se observă o prezenţă masivă a arsurii. În ceea ce priveşte complexele aflate la N de edificiul termal, menţionăm un canal, orientat SV-NE, surprins pe o lungime de 3,80 m. Canalul este construit cu marginile din pietre de dimensiuni medii, lăţimea lor stânga-dreapta fiind de aproximativ 0,20 m, iar canalul propriu-zis (l = 0,32 m; h = 0,13 m) este construit din cărămizi legate cu mortar (cu dimensiunile fie de 0,30 x 0,30 m, fie de 0,30 x 0,16 m). Spre E de canal s-a cercetat un pavaj construit din fragmente de cărămizi, ceramică, fragmente provenite de la elementele de canalizare şi pietre de mici dimensiuni. Canalul şi pavajul sunt mărginite la S de un zid, păstrat într-o stare foarte proastă, construit din pietre de mici dimensiuni legate cu pământ, ce ar putea să indice faptul că după ce edificiul termal îşi încetează existenţa, foarte probabil în a II-a jumătate a secolului al II-lea, în imediata apropiere se construiesc edificii modeste, cum de altfel putem observa in situaţiile arheologice surprinse în sectorul 2. Materialul recoltat constă îndeosebi din elemente de construcţie specifice naturii edificiului, fragmente ceramice şi de sticlă (mai ales recipiente pentru păstrarea soluţiilor cosmetice), obiecte de podoabă (mai ales mărgele din sticlă). Din materialul numismatic recoltat din perimetrul edificiului (zece monede) doar şase sunt în poziţie stratigrafică clară, ele încadrându-se în limitele cronologice deja stabilite3.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO