Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Mamalaucă | Mircea | Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad |
Cercetarea necropolei de sec. IV p. Chr. de la Pogoneşti-Iveşti, în urma campaniei din anul 2001, se apropie de sfârşit. Probabil anul următor va fi ultimul în ceea ce priveşte cercetarea acestei necropole. Cu prilejul ultimei campanii, cea din 2001, ne-am concentrat atenţia spre extinderea investigării laturii de N-E a necropolei ultima porţiune necercetată până acum. În această situaţie am execut...at şase secţiuni orientate E-V lungi de 20 m şi late de 1,5m, care vin în continuarea celor trasate în anii anteriori. Deşi ne aşteptam ca rezultatele cercetării să fie cel puţin comparabile cu cele din anii anteriori am constatat că în întreg perimetrul cercetat nu se mai găsea nimic "in situ" ducându-ne la concluzia că am descoperit şi extremitatea de N-E a necropolei. În acelaşi timp am mai trasat încă o secţiune orientată N-S în vederea verificării părţii de E a necropolei. În perimetrul acestei secţiuni am descoperit o locuinţă de epoca bronzului cu un inventar format din ceramică şi obiecte din os (fragmente de vase, o fusaiolă din lut, bătător, arşice). Pentru că în anii anteriori, datorită condiţiilor dificile de muncă, o parte a necropolei nu a fost cercetată (V, N-V) în acest an am trasat 13 secţiuni lungi de 15m şi late de 1,70 m secţiuni în care am descoperit 16 morminte. Este vorba de 14 morminte de inhumaţie şi două de incineraţie. Mormintele de inhumaţie sunt orientate către N-S. În ceea ce priveşte mormintele de incineraţie trebuie spus că în cazul celor două descoperite în acest an cenuşa nu mai era aşezată direct pe pământ ca in situaţiile găsite în anii anteriori, ci pe câteva fragmente ceramice. Inventarul mormintelor de inhumaţie se înscrie în nota obişnuită mormintelor din necropolele de la Pogoneşti-Iveşti, adică este relativ sărac. Totuşi în câteva din morminte s-a descoperit un inventar relativ bogat şi interesant. Mormântul 57 fiind cel mai reprezentativ din acest punct de vedere, conţinând trei vase ceramice întregi, un pieptene din os aproape întreg, un colier format din cinci mărgele, un pandantiv ghioc şi o pensetă din bronz foarte bine conservată. O situaţie interesantă am întâlnit şi în M.54 unde un foarte frumos ulcior, perfect păstrat, era ţinut în palmele celor două mâini ale decedatului, la care se mai adaugă un castronaş, lucrat la roată de culoare cenuşiu închis. În rândul obiectelor de inventar aş mai putea adăuga şi alte piese cum ar fi: fragmente provenind de la doi piepteni din os, trei cuţitaşe, unul din bronz şi două din fier şi ceramică mai mult sau mai puţin fragmentară provenind atât din vase lucrate la roată cât şi din vase lucrate cu mâna. După cum spuneam puţin mai sus anul 2002 va reprezenta probabil anul ultimei campanii în această necropolă, cercetarea fiind aproape încheiată. Suprafaţa necercetată rezumându-se la doar 200-300 mp. În perioada următoare vom elabora o monografie a necropolei astfel încât rezultatele cercetării să fie prezentate în integralitatea lor, imaginea noastră putând fi mai exactă şi mai completă asupra situaţiei din necropola de la Pogoneşti-Iveşti.