Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bartók | Botond | Oficiul Judeţean pentru Patrimoniu Cultural Naţional Covasna | |
Bordi | Zsigmond Loránd | Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe |
Au fost efectuate cercetări arheologice de salvare la Biserica Reformată din Albiş, ca urmare a infestării materialului lemnos din interiorul acesteia cu sporii ciupercii xilofage Merullius lacrimans. Au fost cercetate interiorul si zona nordică a monumentului eclesiastic, stabilindu-se cele patru faze de construcţie a acestuia. Monumentul este de tip biserică sală cu absida poligonală căreia i s-a adosat pe p...artea sudică un portic de mari dimensiuni. Biserica este înconjurată cu un zid oval din piatră şistoasă, înalt de 2-2,5 m, având un turn de poartă - folosit ca şi clopotniţă - construit în stil baroc. în prima fază a fost construită o biserică sală cu absida semicirculară cu lungimea de cca. 14,5-15 m şi lăţimea de 5,2 m. La execuţia fundaţiei şi a zidurilor s-a folosit piatră şistoasă, exploatată din apropierea localităţii, legată cu un mortar având un conţinut mare de nisip. Fundaţiile, puţin adânci, au impus construirea unui contrafort de sprijin lângă peretele absidei, într-un unghi de 12° spre nord. De zidul nordic al navei a fost adosată o sacristie de formă pătrată, de mici dimensiuni. Această biserică în stil romanic a fost construită la sfârşitul sec. XIII - începutul sec. XIV. În a doua jumătate a sec. al XV-lea, biserica romanică, probabil ca urmare a creşterii populaţiei, a fost demolată şi reconstruită în stil gotic târziu. Noua biserică a fost alungită spre vest şi est cu câte 5 metri, lăţimea rămânând neschimbată. Noua absidă poligonală a fost construită având aceeaşi lăţime cu nava. Lângă zidul nordic s-a construit o sacristie trapezoidală cu două încăperi, care refolosea parţial fundaţiile sacristiei romanice, în această fază biserica a fost prevăzută cu două intrări: una spre vest, cealaltă pe latura sudică. Din această fază de construcţie se mai păstrează ancadramentul ogival al intrării vestice, ferestrele gotice modificate ale absidei şi uşa sacristiei zidită într-o fază ulterioară. În urma Reformei din cadrul Bisericii Catolice, la sfârşitul sec. al XVI-lea - începutul sec. al XVII-lea, a avut loc o nouă transformare a bisericii. Pe latura sudică a navei a fost ridicat un portic având suprafaţa de 3 x 3,4 m. Paralel a avut loc demolarea sacristiei, pe fundaţiile căreia au fost ridicate trei contraforturi, totodată au fost transformate şi ferestrele navei. Ultima transformare care a avut loc în cursul sec. al XVIII-lea s-a limitat la mărirea porticului sudic, biserica primind forma actuală. Cea mai importantă descoperire cu ocazia cercetărilor a constat în descoperirea unei cade de botez, prevăzută cu suport. A fost realizată din andezit roşu de Racoş sau de Herculian, în formă de clepsidră, cu secţiune octogonală. La jumătatea înălţimii este prevăzută cu o nervură profilată, laturile fiind decorate cu motivul "dinţilor de lup". A fost descoperită într-o groapă săpată în nivelul de călcare a fazei a lll-a de construcţie. Suportul, este dreptunghiular, cu colţurile rotunjite, fiind tot din andezit, având suprafaţa decorată cu o bandă adâncită, care în colţuri formează unghiuri secţionate de semicercuri, întregul ansamblu poate fi datat în secolele XIII-XIV. Descoperirile din cadrul monumentului eclesiastic de la Albiş pot constitui punctul de pornire pentru unele cercetări interdisciplinare, care vor aduce date noi cu privire la localităţile medievale timpurii din zona judeţului Covasna.