.
Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1998
Anul:
1998
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Adamclisi
Comuna:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Basilica D, Sector A, Turnul 4
Toponim:
Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Arsenescu Margareta Facultatea de Istorie, Universitatea București
Barnea Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Barnea Ion Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bogdan Cătăniciu Ioana Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Căpiţă Carol Facultatea de Istorie, Universitatea București
Constantin Robert Facultatea de Istorie, Universitatea București
Ionescu Mihai Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Ionescu Severus Facultatea de Istorie, Universitatea București
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Oţa Liana Loredana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Panaite Adriana Facultatea de Istorie, Universitatea București
Papuc Gheorghe Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Zugravu Nelu Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași
Cod RAN:
Raport:

I.Basilica D. Reluarea porţiunii de S a S. l prin răzuire şi apoi degajare atentă a urmelor de gropi apărute, cu observarea unor resturi de înmormântări foarte deranjate; craniu uman în poziţie secundară, în marginea de V a S. II.Sector A, cartierul de N, poarta de E. Deschiderea S. XII, jumătatea de E (14 x 2 m), corelată cu reluarea S. XI. Săpătura s-a oprit pe ultimul nivel de locuire reprezentat de o podea... de lut şi zidul încăperii A. 2. p, care îl continuă pe cel înregistrat în S. XI (1995); strada A. v1 şi zidurile de E şi V ale A. 5 (1974) continuă spre N; podea de lut în A. 5, mult adâncită (-1,06) m faţă de nivelul locuinţelor dezvelite anterior. III.Turnul nr. 4 . Se confirmă observaţiile din campaniile anterioare privind inexistenţa în epoca romană târzie a unei porţi în acest punct. IV. Anexa fortificată. Reluarea săpăturilor în colţul de NE al anexei, cu scopul verificării relaţiei dintre turnul circular de NE şi latura de E a incintei anexei, unde pare să fie existat o intrare, prin secţiunile H, l, J şi K. Se înregistrează aici turnul "D", pe latura de E în formă de U, neidentificat până acum, şi el transformat în bastion în ultima fază. Se reconfirmă scoaterea masivă de piatră de talie din paramente în epoca medievală timpurie şi folosirea unei părţi din blocuri la construirea pe loc, imediat la E de fortificaţie, a unei construcţii fără mortar de formă aparent ovală. V. Basilica coemeterialis. Continuare a cercetărilor în proximitatea basilicii, la S şi S-V, prin desfiinţarea martorului dintre S. II şi S. VI şi respectiv prin S. VIII, C. XV şi C. XVI. S-au degajat camerele hypogeului identificat anterior, cea de S integral şi cea de N parţial, în prima descoperindu-se un schelet parţial deranjat şi multe oase ale altor schelete (total, şase sau şapte indivizi), împrăştiate pe podeaua de mortar. Cele două camere erau legate printr-o intrare blocată în antichitate, intrarea în hypogeu făcându-se pe latura de E a camerei de S. Construcţia este anterioară basilicii. VI. Platou E de cetate. Continuare a cercetării sistematice a aşezării preromane de pe platou, prin secţiunea S. 4, care a oferit la început fragmente ceramice romane timpurii şi getice amestecate şi, în straturile inferioare mai puţin deranjate, urmele unei locuiri situate cronologic între Hallstatt şi Latene, cu importuri ceramice greceşti (fragmente). VII.Basilica extra muros. Completarea înregistrării planimetrice a basilicii cu anexele dinspre V. Cercetări de teren în zonă; înregistrări topo şi planimetrice, la zidul de incintă al cetăţii şi la turnuri, la apeducte; cercetare de teren la Abrud.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO