În anul 1998 cercetările arheologice de la Bucu s-au desfăşurat pe o suprafaţă de 363 m2, în cuprinsul a patru secţiunii (XXXVII-XXXIX') şi 17 casete. Ca şi în anii anteriori secţiunile sunt perpendiculare pe marginea terasei râului Ialomiţa, având orientarea N-S. Faţă de secţiuniile din anii anteriori, secţiunile din anul 1998, au stratigrafie diferită. Secţiunea XXXVII este amplasată în aproprierea secţiunil...or l-ll (1990) şi XXXVI (1995-1997) şi are o stratigrafie asemănătoare acestora: humus arat, strat de pământ cenuşiu-negricos-granulat, strat de pământ cenuşiu-castaniu şi stratul de pământ galben-lutos, steril din punct de vedere arheologic. Secţiunile XXXVIII, XXXIX, XXXIX' sunt situate la V de drumul comunal care leagă satul Bucu de calea de acces amenajată pe digul contemporan a râului Ialomiţa, la o distanţă de circa 40 m. Suprafaţa de teren pe care au fost amplasate aceste secţiuni a servit, începând cu anul 1990, ca platformă de resturi menajere pentru locuitorii satului Bucu. Până în prezent, de două ori, s-a efectuat evacuarea mecanică a resturilor menajere, fapt ce a dus la efectuarea stratului de cultură. Astfel, pe toate secţiunile, stratul de cultură a fost răzuit sau distrus şi frecvent perforat de gropi contemporane cu resturi menajere. Spre limita de S a secţiunii XXXVIII s-a conservat doar un singur strat de cultură. Situaţia se schimbă spre exteriorul terasei, unde stratul de resturi menajere se subţiază iar straturile de cultură nu au fost distruse. Stratigrafia acestor secţiuni (XXXVIII, XXXIX, XXXIX') se prezintă astfel: humus arat (amestecat cu resturi menajere), strat de pământ cenuşiu-castaniu şi stratul de pământ galben-lutos, steril din punct de vedere arheologic. Amplasarea complexelor arheologice este similară cu cea constatată pe secţiunile anterioare, majoritatea fiind situate spre limita terasei râului Ialomiţa. În cadrul aşezării medieval timpurii de la Bucu, a fost descoperit şi cercetat anul acesta un singur bordei (Bordeiul nr. 22), care respectă forma şi dimensiunile celor cercetate şi comunicate în anii anteriori. În cea mai vestică dintre secţiunii (XXXIX) s-au descoperit 4 morminte sarmatice de copii. În secţiunea XXXVII, a fost descoperit un bordei având o vatră cu gardină, amenajată pe un strat de fragmente ceramice (în principal fragmente de amforă). Nu este exclus ca acest boedei să aparţină aşezării datată în sec. IV-III a. Chr., situată la cea 200 m spre V. Din aşezarea hallsttatiană s-au descoperit şi cercetat 3 locuinţe adâncite, având un inventar majoritar ceramic, fragmentar.