Chilieni | Comuna: mun. Sf. Gheorghe | Judeţ: Covasna | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1586
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène târziu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 63410.02 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
mun. Sf. Gheorghe
Localitate:
Chilieni
Localizare:
| 63410.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bordi | Zsigmond Loránd | participant | Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe |
| Bartók | Botond | participant | Oficiul Judeţean pentru Patrimoniu Cultural Naţional Covasna |
Raport:
Cercetările întreprinse an de an din 1987, au continuat pe terasa malului drept al Oltului, în două sectoare: Sectorul A, din apropierea Staţiei de betoane a SC Bazaltul SA şi Sectorul B din apropierea SC Pilonul SRL.
În sectorul A, unde s-a presupus existenţa unei necropole de sec. IV.p.Chr. - la începutul deceniului al IX-lea fiind excavate câteva morminte cu ocazia lucrărilor de la cariera de nisip -, au fost trasate: o secţiune (S.l.), lungă de 20 x 1,20 m şi două casete (C.l şi C.II), având dimensiunile de 3 x 8 m, respectiv 2,5 x 6 m. Stratigrafia deranjată de lucrările agricole, prezintă următoarea situaţie: sub stratul de humus vegetal se găseşte stratul de cultură, de culoare brun-cenuşie având o grosime cuprinsă între 0,40-0,65 m. Acestuia îi urmează un strat de nisip argilos gros 1,10-1,20 m aşezat peste solul nederanjat (viu) format din prundiş compact.
S-au descoperit vetre pietrar deranjate şi gropi menajere. Acestea din urmă pornesc din stratul de cultură ajungând până la prundiş, având o formă cilindrică şi fundul lutuit. Materialul ceramic din umplutura gropilor se eşalonează pe două nivele, fără ca aceasta să fie reflectat şi pe plan stratigrafie. Constă din fragmente de vase lucrate cu mâna, din pastă bună, degresată cu nisip cu bobul mic, de culoare brun roşcată, prezentând urme de arsură secundară. Forma principală este oala borcan, de dimensiuni medii, cu buza evazată şi lăţită, decorată cu brâuri alveolate si butoane. Deasupra acestui material de factură Latene se găseşte un strat de pământ gros cca. 15-25 cm, fără vestigii arheologice.
Din straturile aflate sub nivelul gropilor au fost descoperite fragmente ceramice, având un caracter amestecat. Sunt prezente fragmente ceramice din pasta fină, arsă cenuşiu, lucrată la roata rapidă. Forma principală este strachina cu buza îngroşată, trasă în exterior, având profilul în formă de S alungit, cu suprafeţele lustruite sau decorate cu reţele de benzi lustruite. Din această categorie face parte singurul vas întregibil descoperit în Gr.2.
În căpăcuirea Gr.1 a fost descoperită o fusaiolă din lut, ars oxidant, de formă bitronconică, uşor asimetrică, cu diametrul de 35 mm, purtând pe o parte, un decor format din V-uri incizate, iar pe cealaltă parte, cercuri înconjurate de înpunsături de mici dimensiuni, unicat în cadrul descoperirilor de sec. IV.p.Chr.
Pe baza materialului descoperit în Sectorul A se poate afirma că aici a existat o locuire cu două nivele, primul aparţinând Latene-lui dacic sec. l.a.Chr. - sec. l.p.Chr., cel de al doilea sec. IV.p.Chr.
În Sectorul B, în malul terasei Oltului, în care s-au observat urme de chirpic şi gropi în fomă de sac, s-au trasat şi executat două casete C.3 având dimensiunile de 8,40 x 3,40 x 3,45 x 8,40 m, respectiv C.4 de 7,20 x 3,00 x 1,90 x 7,20 m. Prin cercetarea celor două casete s-au surprins două locuinţe de suprafaţă, una distrusă în mare parte de lucrările de la cariera de nisip, fără urme de pari, în C.3, şi una păstrată în mai mare parte, cu urme de pari şi cu o bârnă carbonizată descoperită in situ, aflată în C.4.
Materialul ceramic descoperit în cele două casete este fragmentar. Provine de la vase de forme diferite, lucrate cu mâna ori la roată, de culoare neagră, roşie ori cenuşie, într-o proporţie mai mică s-au descoperit şi fragmente ceramice aparţinând unor vase de provizie de tip "Krausengefăss". Alături de materialul ceramic au mai fost descoperite două puluri, unul din ceramică şi celălalt din piatră, un ac de la o fibulă de bronz, precum şi un cuţit din fier, cu tăişul drept, lama lată şi cu spatele curbat, pe al cărui mâner s-au păstrat resturi de material lemnos.
Materialul arheologic şi locuinţele descoperite în Sectorul B aparţin unui singur nivel de locuire databil în sec. IV.p.Chr. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin