Iernut | Judeţ: Mureş | Punct: cătun Sfântu Gheorghe - Pe şes | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1630
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 117836.03 |
Județ:
Mureș
Unitate administrativă:
Or. Iernut
Localitate:
Iernut
Punct:
Cătun Sfântu Gheorghe - Pe Șes
Localizare:
| 117836.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cosma | Călin Gabriel | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Rustoiu | Aurel | participant | Institutul Român de Tracologie, filiala Cluj-Napoca |
Raport:
Campania din anul 1998 a vizat delimitarea părţii nordice a sitului. A fost săpată o singură suprafaţă având dimensiunile de 8 x 5 m. A fost orientată nord-sud, paralelă cu Mureşul. A fost dispusă, pe marginea terasei Mureşului în prelungirea suprafeţei din anul 1997.
Investigaţia a evidenţiat toate cele patru nivele de locuire din situl de la Iernut/Sf. Gheorghe surprinse în anii trecuţi, şi deci faptul că acestea se întind încă mult în partea de nord a terasei respective. Trebuie remarcat însă faptul că grosimea straturilor de cultură este mult mai subţire în comparaţie cu zona centrală a sitului, fenomen care dovedeşte că ne aflăm totuşi într-o zonă periferică a sitului.
În nivelul de cultură (secolele XII-XIV, -0,10-0,30 m) a fost descoperită numai ceramică şi oase de animale. Fragmentele ceramice au o culoare roşie şi cenuşie fiind lucrate la roata rapidă, dintr-o pastă de bună calitate. Deşi extrem de fragmentar, în comparaţie cu cel descoperit în anii trecuţi, se poate totuşi face observaţia că materialul ceramic este reprezentat de oale şi străchini, cu pereţii subţiri şi cu diferite profilaturi de buză. Ca şi în anii trecuţi, o categorie aparte o constituie ceramica cenuşie atribuită oaspeţilor.
Mult mai bine reprezentat în stratigrafia verticală (0,30-0,60 m) dar şi în cea orizontală, este nivelul de cultură încadrat în secolele VIII-IX. în partea nordică a suprafeţei a fost descoperită jumătatea unei locuinţe care din motive obiective nu a putut fi dezvelită în întregime. Conturul ei a apărut la -0,55 m şi s-a adâncit până la -1,15 m percutând nivelul secolelor V-VI şi II-III, intrând în lutul steril cu 5 cm. Cu toate că a fost dezvelită numai pe jumătate, se poate aprecia că a avut o formă patrulateră, cele două laturi surprinse având: cea de E 2,90 m şi cea de S de 2,70 m. în colţul S-E, singurul surprins de altfel, a fost descoperit un cuptor din pietre legate cu lut distrus având diametrul maxim de 0,60 m. Nu au fost sesizate urme de pari în interiorul construcţiei.
În umplutura locuinţei, precum şi în nivelul adiacent, a fost descoperită numai ceramică şi oase de animale, în proporţie de 80% este lucrată la roată cu turaţie rapidă şi la o roată cu turaţie lentă, în pastă, ca şi ingredienţei, conţine nisip cu bobul mic şi de o culoare brun-negricioasă sau brun roşcată. Oalele borcan, cu diferite profilaturi ale buzei, sunt ornamentate în special sub buză si pe umeri, cu striuri paralele sau în val, acestea formând benzi pe corpul vasului. .
Ceramica lucrată cu mâna a fost confecţionată dintr-o pastă de proastă calitate, care conţine mult nisip cu bobul mare. Arderea este neuniformă şi incompletă, pereţii fiind foarte friabili. Forma de vas este oala-borcan, cu umerii prelinşi şi buza puţin răsfrântă în afară.
Nivelul secolelor V-VI (0,60-0,80) este documentat prin descoperirea unui material ceramic extrem de fragmentar. Acesta aparţine unor oale-borcan. Sunt lucrate la roată rapidă si de o culoare cenuşie (ceramică cenuşie zgrunţuroasă), precum şi brun-cărămizie, aceasta din urmă având pereţii mai groşi. Ceramica lucrată cu mâna (10% din totalul fragmentelor ceramice) a fost lucrată dintr-o pastă care foloseşte ca şi ingredient mult nisip cu bobul mare, pereţii vaselor după ardere fiind extrem de friabili. Forma de vas este oala-borcan extrem de puţin evoluată.
Secolelor II-III le corespunde nivelul surprins între 0,80-1,10 m, cu ceramică daco-romană, cu analogii în siturile din Transilvania încadrate în perioada respectivă.
În comparaţie cu anii trecuţi nu au fost descoperite materiale încadrate în secolele III-II a.Chr. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin