.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 1998
Anul:
1998
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Achim Irina Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Cârjan Romeo Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Elefterescu Dan Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Muşeţeanu Crişan
Simion Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

În această campanie a continuat cercetarea, iniţiată în 1997, a aşezării ce se găseşte pe malul Dunării (braţul Ostrov), în dreptul sediului Fermei 4 a Societăţii Comerciale Ostrovit S.A, prin desfăşurarea investigaţiilor în secţiunile S l B, care a fost prelungită, având, acum, dimensiunile de 90 x 2,50 m (orientarea S-N),S II C şi S II C. Secţiunea S l B, a cărei cercetare nu este încă finalizată, a pus în e...videnţă următoarele: existenţa în acesta zonă a unei aşezări cu două niveluri de locuire, aparţinând epocii romane, datate în secolul al ll-lea până cel mai târziu la mijlocul secolului al IV-lea si urme sporadice ale unei locuiri datate în secolele X-XI. Primul nivel roman îi corespunde două construcţii din piatră şi cărămizi legate cu mortar de bună calitate, cu dimensiuni surprinse în secţiune de 12,50 m şi respectiv 14 m, dar şi amenajări cu caracter temporar (dimensiuni surprinse 6,50 m, respectiv 7 m), construite din bârne de lemn cu acoperiş uşor din paie sau trestie şi gropi uşor adâncite, ce au fost folosite după abandonare ca zone de deşeuri, de aici recoltându-se un bogat material arheologic. Acest nivel pare a se data (urmează, bineînţeles, delimitările ulterioare), în a doua jumătate a secolului al ll-lea - a doua jumătate a secolului al lll-lea. Celui de al doilea nivel îi corespunde două locuinţe cu dimensiunile surprinse în secţiune de 12,50 m, respectiv 9 m, cu fundaţiile construite din piatră şi cărămidă legate cu mortar de proastă calitate. Prima locuinţă pare să fi fost abandonată în urma unui incendiu, iar în cea de a doua s-a descoperit, in situ, un vas de provizii, iar în construcţia unuia din ziduri s-au folosit două cărămizi cu ştampila LEG. XI CL. Acest nivel, distrus, în cea mai mare parte, de arăturile adâncite efectuate cu ocazia amenajării întinselor culturi de viţă de vie, se datează în a doua jumătate a secolului al lll-lea, până cel mai târziu în prima jumătate a secolului al IV-lea. Materialul arheologic este bogat: predomină ceramica, atât cea comună, cât şi fragmente de terra sigillata, fragmente de teracotă, unelte din fier, bronz, os, în special, ace, numeroase fragmente provenind de la vase din sticlă şi 9 monede, toate din bronz, care, la o identificare primară, se datează la sfârşitul secolului al ll-lea - începutul secolului al lll-lea, perioada de maximă dezvoltare a acestei aşezări. În S II C şi S III C, au fost cercetate două gropi menajere, o zonă menajeră şi resturile unei locuinţe care a fost ridicată, după maniera de construcţie, în a doua fază de existenţă a aşezării. Din materialul arheologic recoltat se remarcă un fragment de tipar pentru fibule, un fragment de capăt de curea rebutat şi câteva fragmente de creuzete, piese ce certifică existenţa unui mic atelier de turnat piese mărunte din bronz. Totodată, s-a recoltat un număr relativ mare de opaiţe cu discul plat, produse la roată, ce imită tipuri italice. Ceramica de uz comun este de asemenea foarte bine, reprezentată. ** Studiu arheozooiogic asupra resturilor de mamifere de la Durostorum; Adriana Bălăşescu MNIR-CNCP Materialul faunistic a fost prelevat din complexele arhelogice (gropi - g30, g32, g33, g34, g40, g41, g42) şi strat de cultură. S-au identificat resturi de nevertebrate (scoici) si vertebrate (păsări şi mamifere). Din cele 1122 de fragmente osteologice atribuite mamiferelor, s-au determinat specific 988 (88,05%). Analiza materialului a dus la identificarea a 10 specii, din care 6 domestice: Equus caballus, Bos taurus, Ovis aries, Capra hircus, Sus domesticus, Caniş familiaris şi 4 sălbatice: Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Meles meles. Numărul mare de fragmente (NF) şi de indivizi prezumaţi (NMI) atribuiţi mamiferelor domestice demonstrează creşterea lor intensă, şi în special a bovinelor (70,45% NF şi 33,02% NMI), urmate de ovicaprine si suinae. Vânătoarea avea un caracter secundar, având în vedere că vânatul este slab reprezentat ca număr de specii, număr de fragmente (0,81 %) şi număr minim de indivizi (4,72%).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO