Cercetările au avut drept scop identificarea castrului alei I. Batavorum miliaria. Existenţa castrului era cunoscută, nu însă şi localizarea sa pe teren, în ciuda unor cercetări întreprinse în zonă. În urma unei periegheze efectuate în primăvara anului 1995 am constatat că traiectul valului de pământ este perfect vizibil pe trei dintre laturile castrului (cele din E, N şi V). Actualmente, întreaga supra...faţă a castrului este liberă de orice construcţii, dar este plantată cu porumb; grădinile localnicilor se întind doar peste latura de S. În perioada interbelică pământul a aparţinut grofului local care a părăsit ţara după cel de-al 2-lea război mondial, după care suprafaţa a fost preluată de către C.A.P. În 1995 terenul nu a fost revendicat de nimeni dar, întrucât nu se cunoştea amplasamentul castrului roman, primăria l-a împărţit în loturi cu care au fost împroprietăriţi cetăţeni veniţi în Războieni după 1962, precum şi câţiva veterani ai războiului antisovietic.   A fost trasată o secţiune de 30 x 2 m pe latura de E a castrului, urmărindu-se identificarea elementelor de fortificaţie.   Secţiunea a surprins via sagularis, agger-ul, zidul cu berma şi începutul unui şanţ, neputând fi continuată peste şanţ (şanţuri) din cauza opoziţiei proprietarului terenului. Zidul castrului are o lăţime de 1,20 - 1,30 m şi este ridicat pe o temelie din pietre de râu prinse cu lut, care are o adâncime de 55 cm. Elevaţia sa este construită din pietre de carieră prinse cu mortar; s-a păstrat pe o înălţime de aproximativ 0,50 m. Agger-ul are o lăţime la bază de 9,20 m şi este format dintr-un miez de pământ (3,30 m), întărit din ambele părţi (2 m spre zid şi 3,90 m spre via sagularis) cu caespites dispuse în straturi succesive. Agger-ul , care este aplatizat, are o înălţime maximă păstrată de 0,70 m. Cele mai aproppiate analogii pentru asemenea dimensiuni ale valului le oferă castrele de la Teregova (9 m), Râşnov, Moigrad Pomet şi Moigrad Citera (10 m). Între agger şi via sagularis apare o rigolă cu o lăţime de 0,80 m şi o adâncime de 0,20 m, care datează dintr-o fază de început a castrului, fiind ulterior acoperită de via sagularis din fazele următoare. Nu am putut stabili lăţimea exactă a viei sagularis, datorită faptului ca se intersectează în secţiune cu drumul dintre două şiruri de barăci. În urma analizei succesiunii lentilelor de pietriş, au putut fi stabilite trei faze ale viei sagularis. În porţiunea dinafara zidului am descoperit berma, care chiar în capătul secţiunii coboară uşor. Pentru campania din anul 1996 avem în plan - fiind de această dată stabilit un acord cu proprietarul terenului - trasarea unei secţiuni şi a unui sondaj pe latura de N. Scopul acestora este de a delimita şanţul (şanţurile) defensive şi de a stabili stratigrafia din interiorul castrului.