Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ursachi | Vasile | Muzeul de Istorie Roman |
Cercetările arheologice din campania anului 1998, în punctul "La Izlaz" sau "La Izvoare" au avut drept obiectiv urmărirea traseului conductei de apă, descoperită în 1966, datată în sec. XIV-XV. Menţionăm, de asemenea, că o altă conductă, sau poate aceeaşi, a fost descoperită în campania arheologică din anul 1988, la o distanţă de circa 7-800 de m spre Est, în zona bisericii şi cimitirului medieval din punctul n...umit de localnici "La Cruci" sau "La bisericuţă", aflată pe aceeaşi pantă, la poalele terasei.superioare a Şiretului. Fondurile insuficiente pe care le-am avut în cursul anului 1998 nu au permis efectuarea de cercetări în necropola din sec. IV p.Chr., obiectivul de bază al cercetărilor noastre, deoarece adâncimea mare la care se află mormintele -2,50 -3,50 cm, presupune deschiderea unei suprafeţe destul de mari, care nu putea fi săpată cu mijloacele materiale ce le aveam la dispoziţie. Cercetările pe care le preconizăm în continuare au în vedere delimitarea cimitirului în partea de Est şi Vest, unde nu a fost surprinsă încă întinderea lui. În cursul anului 1997 si 1998 au fost trasate şase secţiuni de control, de dimensiuni diferite, notate cu SI-VI - dispuse perpendicular pe curbele de nivel de la poalele terasei, având ca reper direcţia conductei surprinse în campaniile anilor 1966, 1967, 1988 şi 1994. Prima secţiune, SI (16 x 1 m) a fost trasată în imediata apropiere a celor două cuptoare medievale pentru ars piatră de var. A surprins un fel de bazin sau acumulare de apă, cu lungimea (sau lăţimea) de 10 m. In prezent, pânza de apă se află la -2 m. SI este la circa 20 m de ultima porţiune din conducta surprinsă în săpăturile de la cimitirul medieval. Marginea acestui bazin se află la circa 7-8 m de cel de al doilea cuptor de ars piatră de var. Urmărind direcţia conductei de apă, la circa 50 m a fost trasat cel de al doilea şanţ - Sil (63 x 1 m). Stratigrafia este simplă, deoarece sub pământul lucrat se află un strat de pământ cu pigmentaţie de chirpici roşu destul de puţin consistent, în care s-au descoperit foarte puţine urme materiale ce aparţin sec. II-III, VI-VII şi epocii feudale. Nivelul arheologic din sec. II-III este foarte sărăcăcios în materiale şi a fost surprins doar în capătul vestic al şanţului, pe o lungime de circa 9-10 m. Celălalt nivel arheologic, care nu poate fi separat, decât prin cele câteva complexe, aparţine sec. VI-VII şi epocii medievale. Astfel, în carourile 10-13 s-a descoperit un bordei aparţinând sec. VI-VII iar în caroul 15 un cuptor copt pâine aflat la adâncimea de circa 0,80 m. Inventarul acestor două complexe este foarte sărac şi constă doar în câteva fragmente ceramice, în carourile 20-22 s-a dat peste un canal, în formă de U cu trepte, asemănător cu cel descoperit în zona cimitirului medieval, ceea ce ne face să considerăm a fi o continuare a lui, sau eventual, unul contemporan cu acesta. La circa 2 m E de canal s-a dat peste o vatră deschisă, care aparţine nivelului medieval. Inventarul este foarte sărac, doar câteva fragmente ceramice. Un al doilea canal, nu prea adânc, a fost surprins mai jos, în carourile 53-54 precedat de o aluvionare de circa 4-5 m. Acesta poate fi un alt canal care, fie că alimenta bazinul de apă amintit, într-o etapă mai târzie sau mai timpurie, fie că deservea o altă instalaţie din această perioadă, în celelalte secţiuni au fost identificate si alte conducte medievale, care dirijau apa din principalele izvoare existente aici, la diverse instalaţii sau consumatori. Cel de al treilea şanţ, SIN, trasat la circ 400 m distanţă de Sil, a avut lungimea de 93,50 m şi lăţimea de 1 m. Până la caroul 84 nu a fost surprins nici un complex. Stratigrafia este aceeaşi ca în Sil. în caroul 55 un mic şanţ medieval lat dep. 60 m şi adânc de circa 1 m, care taie marginea unui bordei aparţinând sec. VI-VII, ce ţine până în caroul 59. în interiorul bordeiului un cuptor de încălzit sau copt pâine. Un al doilea bordei din aceeaşi perioadă a fost surprins în caroul 63, fiind tăiat, de asemenea, de o conductă de apă medievală, începând cu caroul 65 şi până în 67. Adâncimea conductei este de circa 1,20 m. Peretele de est al conductei este aproape vertical iar celălalt - de vest - este în pantă (oblic). Un al treilea şanţ - conductor, de forma celui descoperit în Sil, în formă de U în trepte, medieval, a apărut în carourile 78-79, având lăţimea de 1,50 m şi adâncimea de 1,70 m. Este de presupus ca fiind analog cu cel din zona cimitirului medieval şi din Sil, deci contemporan, în carourile 82-86 un alt bordei aparţinând sec. VI-VII, cu puţine materiale ca inventar, prevăzut cu un cuptor pentru încălzit sau copt pâine dispus în partea de est. Până la capătul şanţului nu a mai fost descoperit nici un alt complex arheologic. în capătul de V al secţiunii III, la circa 5 m distanţă, s-a trasat un alt şanţ - SV (10 x 1 m), în capătul de V al acestei secţiuni s-a dat peste un nou şanţ - conductă cu lăţimea de 1,5 m si adâncimea de 1,75 m precum si peste un cuptor din sec. II-III. Secţiunea a V-a s-a trasat la circa 15 m N de SUI, (10x1 m). Nu s-a descoperit nici un complex arheologic. Cea de a Vl-a secţiune (8 x 1 m) a fost trasată la circa 7 m N de Sil pentru a se verifica dacă şanţul - conductă surprins în carourile 10-13 din Sil continuă. Verificarea a demonstrat că şanţul continuă în această direcţie. Din bogatele izvoare care se află în 'această zonă, mai multe conducte-canal au fost amenajate pentru transportul apei la diferiţi consumatori sau chiar instalaţii meşteşugăreşti. Numărul lor încă nu poate fi prevăzut, dar este sigur că în diferitele etape au fost amenajate asemenea conducte, care deserveau populaţia în evul mediu. Existenţa unor captări de apă în bazine precum şi înclinaţia sau direcţia acestor canale, pentru a da putere prin cădere, ilustrează gradul de dezvoltare al unor meşteşuguri în această epocă. O adâncire a cunoaşterii acestei probleme impune continuarea cercetărilor. La această campanie de cercetări a participat şi muzeograful Relu Butnaru de la Muzeul de Istorie din Roman.