Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Gogu | Monica | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Hău | Florin | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Matei | Mircea D. | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Reluarea săpăturilor arheologice la Curtea domnească din Suceava s-a petrecut (către sfârşitul anului 1998) în contextul impus de necesitatea eliberării de sarcină arheologică a unui teren în suprafaţă de 310 mp situat în zona sudică a complexului ruinelor palatului voievodal. Trasarea celor patru secţiuni pe direcţia nord-sud a fost decisă în funcţie de orientarea similară a tuturor secţiunilor epuizate pe pa...rcursul cercetărilor efectuate în perioada 1951-1990, avându-se în vedere o lărgime de 2 m şi lungimi cuprinse între 16 şi 4 m. (Lăţimea martorilor a fost impusă de necesitatea evitării contactului cu reţeaua urbană de canalizare contemporană, astfel încât aceasta a ajuns să fie stabilită la 1,50 şi respectiv 1,00 m). Pe lângă consemnarea realităţilor planimetrice şi stratigrafice ale sitului vizat, unul dintre obiectivele urmărite în mod special a fost acela al identificării tuturor datelor care să permită echipei de cercetare posibilitatea de a data rămăşiţele turnului decopertat cu prilejul săpăturii efectuate în 1990 de către regretatul Emil l. Emandi. Materialul recoltat pe parcursul efectuării cercetărilor, în mod cu totul dominant alcătuit din fragmente ceramice, a confirmat la capătul perioadei de studiu aferente, aceeaşi stratigrafie interceptată, descrisă si consemnată în bibliografia deja cunoscută a Curţii domneşti din Suceava si anume: Cele mai vechi urme de locuire medievală datează din a doua jumătate a secolului al XlV-lea, cu precădere din timpul segmentului cronologic definit de domnia lui Petre l Muşat, când teritoriul aflat în imediata apropiere a fost ales pentru edificarea nucleului iniţial al Curţii domneşti. Urmele a trei pavaje succesive amenajate din lespezi şi pietre de râu, compun un strat de cultură bine evidenţiat în profilul secţiunilor epuizate pe parcursul săpăturilor, datat limpede în intervalul cuprins între a doua jumătate a secolului al XlV-lea şi aceeaşi jumătate a secolului al XVII-lea. Unicul complex in situ surprins cu deosebită claritate în suprafaţa cercetată a secţiunii a II-a, l-a constituit conducta de olane datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea, momentul descoperirii acesteia confirmând ipoteze anterior formulate, cu prilejul campaniilor care au premers cercetarea noastră. Turnul - locuinţă decopertat în timpul campaniei 1990, din nefericire până la această dată din motive obiective necomunicat, s-a dovedit a fi fost construit în perioada domniei voievodului Alexandru cel Bun, sau mai larg, în prima jumătate a secolului al XV-lea, dacă se are în vedere faptul că, groapa şanţului său patrulater de fundare secţionează urmele clar reperate ale unei locuinţe în interiorul căreia, dominante sunt fragmentele aparţinând categoriei ceramicii cenuşii datând de la sfârşitul secolului al XlV-lea şi începutul secolului al XV-lea.