Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Băjenaru | Constantin | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa |
Descoperirea întâmplătoare a unui apeduct în primăvara anului 1998 ne-a determinat să efectuăm două scurte campanii de cercetări arheologice pe teritoriul comunei Peştera. Acestea s-au desfăşurat între 29 iunie - 4 iulie si 21 - 26 septembrie 1998. Apeductul a apărut într-o zonă situată la aproximativ 800 m Nord de vatra satului Veteranu şi la circa 2,5 km Sud de satul Peştera, la baza unui deal pe care se afl...ă o livadă de meri. Cercetarea noastră a constat în efectuarea unor sondaje pentru a prinde cât mai mult din traseul apeductului. Am reuşit să înregistrăm un tronson de aproximativ 250 m. Apeductul este construit din tubuli ceramici asamblaţi cu var hidric. Conducta este învelită cu un strat de nisip, iar unele părţi are ca bază un pat de mortar din var amestecat cu nisip. Tubuli se înscriu în categoria celor de dimensiuni mici (D. ext. = 14,50 cm; D. int. = 11,50 cm; L. = 29,30 cm). Orientarea apeductului este Sud-Nord, aceeaşi fiind şi direcţia de scurgere a apei (adică dinspre Veteranu, aflat la sud, către Peştera, la nord), prin respectarea curbelor de nivel. Pentru a rezolva trecerea de la o pantă la alta, în valea dintre două dealuri (dealul livezii şi dealul pe care se află "magazia lui Şteflea") apeductul face o curbură destul de accentuată, în zona maximă de curbură s-a realizat un cot prin îmbinarea unor tubuli întregi cu segmente mai mici de tubuli. într-un sondaj efectuat înspre Veteranu am descoperit un bazin de distribuţie lucrat dintr-un bloc masiv de calcar (dimensiuni: 0,67 x 0,46 x 0,34). Are trei orificii pentru racordarea cu tubuli, două în sensul curgerii şi unul pentru o ramificaţie locală (foarte scurtă însă). Nu excludem nici funcţia de gură de control pentru acest bazin. Datele tehnice ne permit să datăm construirea acestui apeduct în epoca romană, cel mai probabil în sec. II-III. Unele indicii ne fac să presupunem că a funcţionat până în perioada modernă. Rămâne ca cercetări viitoare să identifice caput aquae şi punctul terminus. Deocamdată, configuraţia terenului ne determină să presupunem că apa era captată undeva în vatra satului Veteranu, poate chiar din punctul numit de localnici "Şapte Fântâni". Pentru prezenţa romană în zonă stau mărturie câteva monede găsite în Veteranu de un localnic (între care un denar de la Vespasian şi emisiuni din vremea lui Maximinus Daza, Constantinus al II-lea şi Iustin al II-lea. Aşezarea rurală (sau villa rustica?) alimentată de acest apeduct s-ar putea afla în zona localităţii Peştera, unde o periegheză mai veche a identificat urme de locuire romane şi feudale timpurii.