Cercetările întrepeinse la Ilişua s-au desfăşurat în trei sectoare distincte: în castrul roman, în aşezarea civilă şi în therme.  a) Săpăturile din castru au urmărit, pe de o parte, continuarea dezvelirilor din prætentura şi pe de altă parte, definitivarea cercetărilor privind sistemul de fortificare.  În prætentura sinistra, între via prætoria şi via sagularia a fost dezvelită parţial o baracă şi a...u fost secţionate cele două drumuri printr-o suprafaţă de 83 x 4 m. Baraca încalecă unul din şanţurile, nivelat cu pământ din agger-ul, castrului mic de pământ, capătul suprafeţei deschise prinzând curbura colţului nord-estic a celor două şanţuri. Baraca era construită din lemn, întreaga construcţie fiind aşezată pe bârne. Au fost observate două faze de folosinţă, ambele distruse de către un incendiu marcat prin straturi groase de arsură. În faţa barăcii s-au putut sesiza urmele unei alei amenajate cu sfărâmături de rocă.  Cercetările din prætentura dextra au identificat o alee largă de 4,8 m realizată din bolovani de râu şi lespezi de piatră aşezate pe un "pat" de prundiş. La vest de aceasta, spre via principalis, au fost identificate urmele unui edificiu a cărei fundaţii sunt realizate din bolovani de râu neprinşi cu mortar. Grosimea acestei fundaţii avea 0,6 m. Clădirea n-a putut fi urmărită în întregime. La est de alee au continuat cercetările într-o baracă cu trei faze de refacere, a cărei dezvelire a început în campania din 1991.  O secţiune trasată pe latura de est a castrului a constatat că şi pe această latură, în faţa zidului de incintă, se găseau trei şanţuri cu deschidere în jur de 6 m şi adâncimea de 1,8 - 2,5 m. Fundaţia incintei, din care s-au păstrat doar rânduri de bolovani de râu de la baza acesteia, era înfiptă în agger-ul castrului mare de pământ.b) În aşezarea civilă cercetările s-au desfăşurat în zona cuptoarelor de ars ceramică, la cca. 400 m S-V de castru. Printr-o casetă de 18 x 3,5 m am identificat o clădire cu o fundaţie superficială din piatră prinsă cu lut. În încăpere era amenajată o vatră cu fundul lustruit, cu latura de aproximativ 1 m. Sub nivelul acestei încăperi, la o adâncime de 1,6 m, au apărut urmele unui cuptor marcat printr-un strat gros de arsură. se pare că avem de-a face cu un cuptor de ars vase a cărui groapă de deservire a fost prinsă într-o secţiune anterioară. O secţiune de 28 x 2 m, orientată spre sud, în stânga drumului Ilişua - Cristeştii-Ciceului, a înregistrat un nivel de cultură cu urme romane, gros de 25 - 40 cm, sub care apare stratul de steril. c) Pe terasa de la vest de castru, unde cercetările lui K. Torma au identificat două corpuri de clădiri ale unor therme, s-a urmărit verificarea stratigrafiei şi a dimensiunilor clădirilor. Cea mai mare dintre therme a fost sondată printr-o secţiune, orientată V-E, care a străbătut încăperile de pe latura din spate a clădirii. Aici, peste nivelul de calcare, urmează un strat de dărâmătură şi moloz de la săpăturile din veacul trecut. La 7 m spre est de acest edificiu începe o construcţie intermediară corpurilor de clădiri descoperite de către Torma şi care a fost sondată prin mai multe secţiuni. Dimensiunile acesteia erau de 23 x 11 m. Au putut fi stabilite două faze de edificare prin compartimentarea unor încăperi cu ziduri construite rudimentar şi a căror fundaţii superficiale suprapun primul nivel de funcţionare al clădirii. Materialul arheologic restrâns nu permite deocamdată o datare mai sigură a perioadei în care au fost construite cele două therme. Între materialele apărute menţionăm apariţia unei ştampile tegulare a Legiunii a XIII-a Gemina în materialul din clădirea B. Nivelul de locuire romană suprapune un strat de locuire Latene (sec. IV - III a. Chr.), fiind descoperite două locuinţe cu un bogat material ceramic.