Acâş | Judeţ: Satu Mare | Punct: Biserica Reformată | Anul: 2002
Descriere:
Raport ID:
1856
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 136722.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
Acâş
Localitate:
Acâş
Punct:
Biserica Reformată
Localizare:
| 136722.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Szőcs | Péter Levente | responsabil | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Biserica reformată din Acâş reprezintă cel mai bine păstrat monument ecleziastic romanic din nord-vestul Transilvaniei. Zidit în a doua jumătate a secolului al XII-lea, monumentul a fost biserica unei mănăstiri benedictine, dispărute între timp. Săpăturile arheologice începute în anul 1998 au vizat stabilirea fazelor de construcţie a bisericii, cercetarea cimitirului din jur şi a posibilelor anexe mănăstireşti. Cu ocazia campaniei din 2002 a fost deschis un sondaj în interiorul bisericii, în capătul de nord-est al colateralei nordice.
Scopul principal a fost verificarea intervenţiilor efectuate în interiorul bisericii cu ocazia restaurării din 1896-1902, documentaţia acestora nefiind concludentă în această privinţă. Astfel, au fost identificate mai multe nivele de călcare succesive, păstrate sub nivelul actual, datând din primele faze de construcţie a bisericii. De asemenea, sondajul a fost poziţionat la primul pilon – nord-estic – având forma L, în vederea verificării fundaţiilor. Această formă sugera existenţa unui turn estic în acest colţ, ruinat ulterior. Săpătura a identificat aici mai multe fundaţii, elevaţia lor fiind ruinată. Cea mai veche reprezintă un zid orientat est-vest sub pilon, intrând în fundaţia zidului nordic al colateralei. Orientarea şi materialul zidului sugerează că acesta face parte într-o fază anterioară a bisericii existente, însă pentru verificarea acestei ipoteze cercetările trebuie extinse spre sanctuarul principal al bisericii.
În latura sudică a colateralei a fost identificată o fundaţie mai recentă ca şi zidul estic şi pilonul nord estic. Acest fapt indică obturarea arcadei între sanctuarul principal şi traveea estică într-un moment ulterior construcţiei bisericii actuale. Spre vest de această fundaţie a fost identificată o altă fundaţie, superficială, cu talpă oblică, realizată din cărămidă. Forma acesteia a constituit fundaţia unei scări, legând spaţiul colateralei şi sanctuarul.
Rezultatele săpăturii demonstrează inexistenţa turnului estic, fundaţiile descoperite nefiind contemporane. Rămâne o problemă deschisă în continuare lămurirea situaţiei şi contextul zidului aparţinând fazei anterioare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin